Astăzi este ultima zi în care orașele care vor să candideze la titlul de Capitală Europeană a Culturii își mai pot depune dosarele la Ministerul Culturii

Până acum, şi-au anunţat candidatura oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Craiova, Arad, Sfântu Gheorghe, Oradea, Alba Iulia, Brăila și Brașov, dar abia săptămâna viitoare vom ști lista finală.

În linii mari, orașele care își doresc titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 au înțeles, dun experiența Sibiului, care a fost Capitală Europeană în 2007, că zestrea comunității este foarte importantă. Așa se face că majoritatea candidaților merg pe recuperarea memoriei urbei lor, pe reînvierea unor spaţii care, altădată, generau cultură sau pe reinterpretarea acestor spaţii. O altă idee care se desprinde este principiul participativ. Nu se mai face totul cu „dictare”, ci reprezentanți ai comunității, din toate zonele, de la administrația locală, ONG-uri, până la business și individual – pot veni cu idei, prin care să suţină candidatura oraşului lor.

FOTO: Delta Văcărești din Capitală ar putea fi transformată în scenă pentru spectacole FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Înainte să facă proiectul, au cerut părerea bucureștenilor

Candidatura Capitalei este supervizată de ARCUB – Centrul de proiecte culturale al Capitalei. Tot ce s-a făcut, a fost bazat pe consultarea locuitorilor, pe focus grupuri, workshopuri și ateliere cu bucureștenii. Proiectul „Memoria Explorarea Imaginarea” orașului urmează cele trei teme – regăsirea, descoperirea şi ceea ce vor bucureştenii de la oraşul lor, care vor fi păstrate în programul „București 2021”. Proiectul a fost prezentat la evenimentele mari de peste an: Street Delivery, SummerWell etc. „Bucureștiul are un anumit tip de energie creatoare, unii spun că este noul Berlin. Și aici, ca și acolo, este un mix între comunism și capitalism, un mix care a creat un nou tip de energie, una capabilă să producă revoluții și în forme de artă, și în felul în care oamenii se raportează la oraș, în mai multe domenii. Noi trebuie să captăm și să canalizăm toată această energie, iar contextul este unul foarte bun. Mi-ar plăcea ca în urma acestui proces, Bucureștiul să se definească, să se afle pe sine ca oraș, și poate că în procesul ăsta ne vom putea întoarce la cine suntem, ce ni se întâmplă”, ne-a declarat Anca Ioniță, critic de teatru, membru în echipa de coordonare „București 2021”.

Evenimente gratuite, foarte multe în aer liber

Se dorește ca majoritatea evenimentelor să fie gratuite, să fie cât mai multe în aer liber, mai ales că Bucureștiul are nenumărate spații care pot fi folosite pentru activități culturale, chiar și cele neconvenționale, cum este, spre exemplu, Delta Văcărești, dar şi cinematografe și unele clădiri.

Activităţile culturale vor fi duse şi spre cartierele oraşului, pentru că cele mai multe evenimente culturale au loc în centru, iar locuitorii din cartiere nu sunt deloc „expuşi” culturalizării.

Atuurile Capitalei

Bucureștiul are deja o infrastructură importantă de spații culturale, poate primi câteva zeci de mii de vizitatori/ spectatori la muzee, săli de concerte, într-o singură zi. Plus că are evenimente deja recunoscute național și internațional: Festivalul Enescu, BFIT in the street, Bucharest Jazz festival. Toate astea vor acționa ca „locomotive” pentru programul „București 2021”.„Bucureștiul are peste treizeci de instituții culturale, peste două sute de operatori culturali. Acum are și un numitor comun, un scop participativ, și cred că este cel mai mare câștig al acestei candidaturi”, spune Raluca Ciută, manager proiecte culturale la ARCUB, membru în echipa de coordonare „București 2021”. Foarte importantă este participarea voluntarilor, a celor care iubesc orașul. Echipa de voluntari a Bucureștiului numără 150- 200 de persoane. „Aceștia au tot felul de activități, ne așteptăm să crească până în 2021 și să devină o comunitate foarte puternică. În alte orașe care au fost Capitale Europene ale Culturii, foarte multe dintre proiecte au fost duse la capăt cu ajutorul voluntarilor”, mai spune Raluca Ciută. Titlul de Capitală Culturală Europeană aduce, pe lângă redescoperirea mândriei de a fi parte a acelui oraș, un profil mai bine definit la nivel internațional, care se traduc prin dezvoltarea turismului și o reputație mai bună.

Brașov: 20 de milioane de euro, buget pentru cultură!

Primăria Braşov şi-a propus să aloce, pentru susținerea evenimentelor culturale, în perioada 2016 – 2022, un buget de peste 20 de milioane de euro. Sumele vor fi cheltuite pentru organizarea de evenimente.

FOTO: Orașul de la poalele Tâmpei „fură” startul! Edilii încep de anul viitor seria de evenimente culturale.

Ba chiar și le vor promova cu sârguință, dat fiind faptul că doar pentru anul viitor Primăria a alocat 500.000 de lei pentru... acțiuni de marketing. Bugetul va crește în anii care urmează: 2,5 milioane de lei în 2017, apoi 3 milioane de lei în 2018, un an mai târziu - 4 milioane de lei, iar în 2020 - anul premergător celui în care ar putea deține titlul de Capitală Culturală Europeană - 10 milioane de lei.

Anul 2021 va fi, desigur, cel mai „bogat”, cu un buget de 90 de milioane de lei, dar în 2022, fondurile scad la 3,5 milioane de lei. La nivel principial, edilii orașului de la poalele Tâmpei au de gând să „regenereze și să revitalizeze aria urbană, să ajute la (re)construcția Brașovului ca un oraș cu funcțiuni complete”, potrivit site-ului oficial brasov2021.ro, special creat pentru această candidatură. Pentru a promova diversitatea culturală, vor fi antrenate și comunitățile etnice din zonă și artizații locali.(Mariana Sebeni-Comșa)

Serialul continuă, sâmbăta viitoare, cu dosarele Sucevei și Aradului