Efectul placebo apare datorită faptului că în creierul uman sunt secretate substanţe care se găsesc în natură. Mai nou, s-a descoperit că e posibil şi efectul nocebo, inversul primului.
Cunoscut din antichitate, efectul placebo se baza pe legătura dintre om şi spirit. "Fiecare acţiune avea la bază un versant mai puţin vizibil, spiritual", precizează Gabriel Diaconu, psihiatru la clinica "Sapiens Medical Center" din Bucureşti. Ulterior, fenomenul a ajuns în atenţia publică după cel de-Al Doilea Război Mondial, când soldaţii răniţi erau trataţi cu ser fiziologic în lipsa morfinei, iar efectele erau similare cu cele ale medicamentului. Placebo depinde de sugestibilitate Explicaţia constă în capaciatatea creierului uman de a secreta substanţele care se găsesc în natură. "Creierul are posibilitatea de a fabrica spontan molecule identice cu opiul (morfina). El secretă mimetic substanţa respectivă", explică psihiatrul. Un astfel de fenomen este dependent însă de atitudinea persoanei care ia placebo faţă de tratamentul în sine. "La fel ca şi hipnoza, placebo depinde în mare măsură de sugestibiliate", adică de modul în care reacţionează persoana respectivă la ceea ce i se spune despre falsul medicament.
Mult mai nouă şi mai puţin cunoscută decât placebo este noţiunea de nocebo. "Prima dată termenul a fost folosit prin 96-97, iar de 20 de ani a fost propus ca termen medical, însă până acum nu a fost acceptat", ne-a declarat Leon Zăgrean, şeful catedrei de Fiziologie din cadrul UMF "Carol Davila" Bucureşti. Nocebo este inversul fenomenului de placebo, adică manifestarea a ceea ce par a fi efectele negative ale unui anumit medicament. O MOARTE INDUSĂ S-a stins rapid, cu toate că boala nu i se agravase Publicaţia americană Southern Medical Journal prezenta în urmă cu mai mulţi ani cazul unui bărbat care a fost diagnosticat cu ciroză şi căruia i s-a spus că mai are doar câteva luni de trăit. După moartea acestuia însă, autopsia a arătat că tumoarea de pe ficat nu crescuse. "Nu cunosc cauza patologică a morţii sale", scria la vremea respectivă medicul internist al bolnavului. Redactorii publicaţiei medicale ridicau problema efectului pe care îl poate avea persuasiunea asupra sănătăţii organsmului şi se întrebau dacă moartea poate fi indusă prin cuvinte şi comportament. Cazul a fost încadrat anul trecut de ziarul "The Guardian" în categoria nocebo. FALSE MEDICAMENTE CU EFECT Un studiu din 2010, făcut la Harvard, a arătat că efectul placebo poate apărea chiar şi în situaţia în care oamenii ştiu că iau "false medicamente".
80 de pacienţi suferind de sindromul colonului iritabil au fost împărţiţi în două grupe. Una nu a primit niciun tratament, iar cealaltă a primit pastile despre care li s-a spus clar că sunt placebo. Rezultatele cercetării au arătat că persoanele din a doua grupă prezentau ameliorări ale simptomelor, în comparaţie cu cei care nu au fost trataţi.