Joi, 16 ianuarie 2020, în cadrul ședinței de Guvern, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul își va asuma răspunderea pentru modificarea Legii electorale în așa fel încît alegerile locale să se desfășoare în două tururi.
La ora 18, imitîndu-l pe Traian Băsescu din ultimul mandat, Klaus Iohannis a apărut în pridvorul de la Cotroceni, ca un cuc în fereastra ceasului cu cuc, pentru a-și declara deplinul acord cu asumarea răspunderii în cazul celor două tururi. Cu această ocazie, Klaus Iohannis n-a ratat prilejul de a îmbogăți fondul de nerozii al patriei, zicînd că nu ia în seamă obiecția PSD privind caracterul nedemocratic al schimbării regulilor jocului în timpul jocului, deoarece PSD a încălcat ani în șir democrația. E o nerozie, deoarece PNL a ajuns la guvernare tocmai prin făgăduiala că nu va mai repeta derapajele antidemocratice ale PSD. A susține că tu poți s-o iei razna, deoarece antecesorul a luat-o și el razna, e ca și cum însurîndu-te cu una i-ai putea administra pumni în cap motivînd că și fostul soț, de care a divorțat, o bătea de o snopea.
Despre necesitatea desfășurării alegerilor locale în două tururi, am scris și am zis în mai multe rînduri.
Am arătat, apelînd la memorie, că în postdecembrism regula a fost dată de două tururi. Abia după venirea la putere a PDL, partidul primarilor, cum îl tot alinta Traian Băsescu, s-a introdus desfășurarea într-un singur tur.
Ca susținător al celor două tururi ar trebui să mă bucur.
Și totuși n-o fac.
Asta deoarece orice calcul lucid spune că PNL nu-și dorește nici în ruptul capului scrutin în două tururi.
Dacă alegerile locale se desfășoară astfel, la primul tur pe partea Dreaptă se vor confrunta candidații puternici ai PNL, USR, PMP. În materie de locale, USR are candidați puternici, în multe locuri mai puternici decît ai PNL. Primarii PNL în exercițiu ar putea să nu intre în turul al doilea. Candidații PSD sigur vor intra, în condițiile în care partidul e singur pe partea Stîngă. Ca să nu mai spun că și în condițile în care primarii PNL ar intra în turul al doilea ei ar trebuie să-și negocieze sprijinul din partea celorlalte formațiuni de Dreapta. Alegerile pentru consilii vor avea loc într-un singur tur. Dacă alegerile sînt în două tururi, la primul tur fiecare candidat de Dreapta va trage după el un număr de consilieri. Și chiar dacă el nu va intra în turul al doilea, partidul va avea consilieri. Aceștia vor da bătăi de cap primarului ales în al doilea tur, pentru că nu vor aparține partidului pe care primarul îl reprezintă.
Și atunci ce l-a apucat să-și asume răspunderea pentru o lege privind desfășurarea localelor în cele două tururi?
Răspunsul e simplu.
Doar o asumare pentru două tururi ar duce fatal la depunerea de către PSD a unei Moțiuni de cenzură.
Moțiune care au duce la căderea Guvernului și prin asta la declanșarea mecanismului anticipatelor.
După cum era de așteptat, imediat după anunțul premierului, PSD a anunțat că va depune Moțiune de cenzură. Potrivit Constituției, dacă Guvernul își asumă răspunderea pe o lege, Opoziția poate depune Moțiune de cenzură în trei zile. Dacă nu depune sau dacă Moțiunea nu trece, Legea e aprobată. Dacă depune și trece, guvernul cade, și o dată cu el legea.
UDMR a anunțat că va susține o Moțiune de cenzură.
Pentru trecerea Moțiunii, PSD și UDMR mai au nevoie de cinci voturi.
Ar fi atît de greu de obținut?
Așadar, Moțiunea de cenzură trece și Guvernul cade.
În acel moment se declanșează mecanismul anticipatelor.
Mare problemă de care artizanii anticipatelor erau obligați să țină cont a constat – așa cum am tot zis la televizor – în riscul uriaș de a juca teatrul anticipatelor. Procedura complicată de declanșare a anticipatelor – două Guverne care să cadă la rînd – a fost gîndită de părinții Constituției din 1991 pentru situația de criză politică reală și nu jucată de ochii lumii. S-a socotit că în istoria democrației postdecembriste se poate ivi o situație în care în chip real, pe bune, cum s-ar spune în piață, deși au fost desemnați la rînd doi premieri, situația din Parlament să fie de așa natură încît nici unul dintre ei să nu poată fi investit. Dificultatea convocării anticipatelor a fost impusă în Constituție luîndu-se în calcul că de spaima că-și vor pierde mandatul, parlamentarii vor deveni rezonabili și măcar la a doua strigare vor vota candidatul propus de președinte.
Să ne imaginăm cum s-ar putea declanșa anticipatele dacă nu există o criză reală.
Președintele ar fi obligat să joace teatrul penibil al consultărilor, al desemnării unui premier de la PNL. Acesta ar trebui să facă lista unui guvern pe care s-o supună Parlamentului. Cine din PNL ar accepta să fie pe lista de miniștri, să meargă la audieri, să meargă la votul din plen, știind că totul e un teatru al formării Guvernului, că el a fost pus ministru doar așa ca să fie cineva pe listă? Fiind vorba de o premieră în postdecembrism, de un șir de proceduri constituționale obligatorii de parcurs, era riscul ca PNL să piardă capital electoral uriaș din comedia pe care o juca.
Și atunci s-a apelat la un scenariu abil, prin care anticipatele se vor declanșa fără ca PNL să joace teatrul crizei. Altfel spus, un scenariu prin care în România se va declanșa o criză pe bune.
Cum se va desfășura el?
Răspunsul ni-l dă o declarație făcută de Marcel Ciolacu după anunțul lui Ludovic Orban:
„O să depunem o moțiune de cenzură împreună cu primii parteneri, cu grupul UDMR, și vă spun că va trece această moțiune de cenzură. Nu avem alt obiectiv decît să treacă această moțiune. Nu vom intra în anticipate. Vom demonstra că avem capacitatea de a crea o nouă majoritate parlamentară. O singură condiție avem: să nu ne cereți să promovăm un membru de partid în funcția de prim-ministru. Vom căuta ca propunerea noastră să fie alta decît un membru de partid din interiorul PSD”.
V-ați prins de șmecherie?
E simplă.
La asumarea răspunderii pentru cele două tururi, ca urmare a Moțiunii de cenzură, Guvernul Orban pică.
Avînd în vedere că PSD a anunțat deja că vrea el guvernarea, la consultările de la Cotroceni, PNL va merge fără o propunere de premier.
Indiferent că vrea sau nu, PSD e obligat să facă o propunere de premier.
Klaus Iohannis va descoperi pe neașteptate că trebuie să respecte Constituția.
Prin urmare, va desemna pentru funcția de premier pe cel propus de PSD.
Evident, premierul propus de PSD va pica în Parlament.
Criza e reală. Căderea a fost pe bune, nu jucată.
PNL își poate permite să propună premierul.
Care premier va pica pe bune în Parlament.
Astfel se rezolvă mai multe lucruri:
- Criza e reală și nu teatrală.
- Ludovic Orban rămîne premier interimar pe parcursul Crizei.
- Alegerea în două tururi cade. PNL, vezi Doamne, a vrut dar nu s-a putut.
Întrebarea întrebărilor:
PSD joacă în piesa anticipatelor așa cum vrea Klaus Iohannis pentru că așa vrea el sau pentru că așa a primit ordin conducerea?