Cum se împarte bugetul între Moş Crăciun şi Moş Nicolae

Prinşi între doi Moşi, părinţii caută să nu-şi dezamăgească micuţii.

Moş Nicolae va lăsa, în seara aceasta, în ghetuţele copiilor cuminţi, răsplata pentru cuminţenia de peste an. Şi are de unde alege, pentru că rafturile din magazine sunt pline de jucării, jocuri şi mai ales dulciuri de toate formele, mărimile şi preţurile. „Un robot transformăr, Alex, 4 ani“, „Sănătate, dulciuri şi o păpuşă Barbie, Diana, 5 ani“, „Un BMW X3, o casă în Malibu“. Cu cât mai variate şi mai scumpe, dorinţele celor mici pentru Sărbători îi fac pe părinţi să caute prin magazine produsul cel mai aproape de cererea copiilor. Şi cum Moş Nicolae vine primul, hipermarketurile erau ieri pline ochi de părinţi, şi din când în când câte un copil, care se vor pregăti în această seară cu cele mai curate ghetuţe. „Mai consistent la Crăciun“ Părinţii spun că păstrează ce e mai bun pentru seara de Ajun, când Moş Crăciun trebuie să-şi facă apariţia. Cu toate acestea, nici Sfântul Nicolae nu trece neobservat. „O să le iau ceva, că trebuie marcat şi Moş Nicolae, dar o să fie mai consistent la Crăciun. Acum - nişte dulciuri, fructe, poate o jucărie mai mică“, face lista de cumpărături pentru ghetuţe mama a doi copii - o fetiţă de 6 ani şi un băieţel de 11 ani. Pentru familia Cristache însă, lucrurile sunt mai clare. Cele două fetiţe, de 4 şi respectiv 13 ani, se vor bucura de aceeaşi atenţie la ambele sărbători: „Le luăm jucării mai mult, să se bucure. Nu ne-am făcut un plan. Nici cât să cheltuim, nici ce să luăm. Ce vedem şi ne place, aia cumpărăm“, vorbeşte despre lipsa grijilor Mariana Cristache, din coşul căreia se vede un castel de prinţese, un prinţişor şi un joc LEGO. Copiii cred în amândoi moşii În Bucureşti Mall, brăduţii lui Moş Crăciun sunt plini de steluţe pe care sunt scrise dorinţele celor mici. Şi dacă ar fi să-i asculte pe toţi, Moşul ar da faliment. „Mai are un ajutor, Moş Crăciun. Am văzut eu! Cred că aşa reuşeşte să împartă cadourile. Şi-i mai dă şi lui Moş Nicolae. Care vine mâine seară, că eu am fost cuminte“, spune o fetiţă blonduţă şi creaţă, care, cu o privire de expert, îşi dă cu părerea pe marginea mai multor jucării. „Am un băieţel de 7 ani care crede, ca orice copil. Da’ nu cred că face vreo diferenţă între moşi. El îi crede pe amândoi“, spune Marian Dumitru, uşor dezorientat de multitudinea de produse din care trebuie să aleagă. Mai ales că are şi limită la buget. Se bucură că are noroc de cel mic: „A făcut listuţă cu ce vrea, ca toţi copiii. Noi îl înţelegem, dar şi el ne înţelege pe noi. Îi cumpăr după posibilităţi“, spune Dumitru.

Pentru toate buzunarele Iar posibilităţile se pot încadra în diverse tipare. Preţul jucăriilor din pluş variază între 19,9 lei pentru un ursuleţ micuţ şi moale şi chiar 1.399,9 lei pentru un ponei mare, care se mişcă şi scoate sunete. Dacă aveţi preferinţe pentru jocurile logice sau pentru roboţei şi păpuşi, preţurile variază de la 20 până la 150 de lei pentru un castel din poveşti cu păpuşi cu tot. La dulciuri însă, preţurile sunt chiar pentru toate buzunarele: de la 5 lei pentru un Moş Crăciun de ciocolată, până la 185 de lei pentru un coş plin cu de toate. OCROTITORUL COPIILOR Mâna Sfântului Nicolae se află la Bucureşti

Puţină lume ştie că Sfântul Nicolae are moaştele mâinii sale drepte aşezate în Biserica „Sf. Gheorghe Nou“ din inima Capitalei, încă de pe vremea voievodului Mihai Viteazu.

Documentele amintesc că „mâna în argint şi împodobită cu diamanturi“ a fost dăruită de „Io Mihail Voievod (Voievod) şi Doamna Stanca... în anul 7408 (1600), ispravnic (fiind) Mitropolitul Eftimie“. O altă parte a trupului se află la Bari, în sudul Italiei, iar altă mână - în nord-estul Franţei. Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, este ocrotitorul copiilor, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor fără zestre şi al victimelor sistemului judiciar. El simbolizează personajul istoric care stă la baza gestului creştin de dăruire. Datorită multelor minuni pe care le-a săvârşit atât în timpul vieţii, cât şi după trecerea la cele veşnice, Sfântul Nicolae este supranumit şi „Făcătorul de Minuni“ (Taumaturgul). Persoana istorică a Sfântului Ierarh Nicolae, trăitor în primele secole creştine, s-a dizolvat de-a lungul sutelor de ani în tradiţiile populare, a rămas în tradiţie ca binefăcător al copiilor: tuturor celor mici le aduce daruri în dimineaţa zilei, în încălţămintea pregătită încă de cu seara. Tradiţia Bisericii spune că Sf. Nicolae s-a născut într-o familie bogată în Parara (Asia Minor). La moartea părinţilor săi, Nicolae a devenit preot şi s-a lepădat de toată averea sa, pe care a dăruit-o săracilor, şi a plecat în pelerinaj în Palestina şi Egipt. La întoarcerea acasă, poporul l-a întâmpinat şi l-a ales Arhiepiscop de Myra. (Florian Bichir)

INTERVIU Moş Nicolae: „Copiii să-şi primească toate cadourile“ Moş Nicolae trăieşte în Banat, mai exact la Şandra, în Timiş. Bătrânul spune că are 70 de ani şi vine din munţi, din Ardeal, dintr-un sat plin de „moşi“, satul Moşileşti. El a coborât de la munte la câmpie pentru un trai mai bun, ştie să se ghideze după stele şi-i place să le facă daruri copiilor. Spune că el, personal, nu a primit niciodată cadouri de Moş Nicolae, ci numai a dat. La interviu a fost asistat şi completat de baba sa, Maria, cu care stă de-o viaţă. EVZ: Cum e să fiţi Moş Nicolae? Moş Nicolae: Copiii aşteaptă daruri. Dar dacă Moş Nicolae e sărac... Numai să tot dăruieşti şi să nu primeşti, e greu. Moş Maria: A sunat odată o fetiţă. Eu am spus: „E Moş Neculai aici, da, dar nu poate să ajungă la toţi copiii“. Şi s-a supărat. „Taci din gură că eşti urâtă“, mi-a zis. Ca şi când m-ar fi văzut cum îs... Moşu’ meu tot zice: na, eu tot vă fac vouă cadouri, dar voi îmi faceţi mie vreodată? Au fost copii care să vină să vă caute? Moş Nicolae:Au mai venit... Moş Maria: Da, ei întreabă, ştiţi cum sunt copiii... Moş Nicolae: Dar nu poţi să-i mulţumeşti pe toţi. Noi am fost oameni săraci. Principalul e să fii sănătos. Asta e toată mulţumirea. Dacă nu eşti sănă- tos poţi să ai toate bunurile din lume.

S-au mai pierdut obiceiurile de pe vremea când eraţi dumneavoastră copil? Moş Nicolae: Da, s-au schimbat şi regimurile, acum este televizor. În sat la mine a fost un cătun, numai Moşi erau, Moşileşti îi zice, nu era nici lumină, nici apă. Făceam joc la unul care avea o şură mai mare, cu muzicanţ i, cu viorişti.

Ce v-a făcut să veniţi în Banat, aici? Moş Nicolae: Primul factor e că m-am născut acolo, pe un deluţ aşa, mai muntos, şi nu era apă, şi eu mergeam câte 6 kilometri să aduc apă de băut. Aveam ulcioare de lut. Luam câte 5 ulcioare, câte 4 pe umeri şi unul în mână, în spinare, şi haida. Ăsta a fost primul factor. Al doilea e că eram prea mulţi fraţi. Am avut pământ bun. Judecata mea aşa o fost, că noi, dacă ne împărţim, trebuie să împart la 6, că mama avea şi ea porţia ei, şi aşa mai bine mă duc cum văd cu ochii. Moş Maria: Ştiam că e un trai mai uşor în Banat. Moş Nicolae: Nu mâncai pâine albă ca în Banat, acolo numai mălai. Mălaiul era la putere, pe timpul copilăriei mele, mălai, mălai, pâine, cum o zis ăla, mălaiul stâlpul căşii şi pâinea cinstea căşii, pâine numai la Paşti. Credeţi că va rezista tradiţia lui Moş Nicolae mai departe? Moş Nicolae: La noi se respectă în toate judeţele. Asta va rezista, eu aşa cred, cu Moş Crăciun, cu Sfântul Nicolae. Nu lasă ca să moară, sunt preoţii, lumea. Eu nu mă pricep, aşa zic.

Ce le uraţi copiilor de Sfântul Nicolae? Moş Nicolae: Să-şi primească toate cadourile şi multă sănătate. Moş Maria: Să crească mari şi sănătoşi, să înveţe bine. Moş Nicolae: Să ajungă şi ei măcar să povestească de Sfântul Nicolae, să nu uite sărbătoarea.