Aduceţi în organism mai puţine calorii, faceţi sport şi expuneţi-vă cât mai puţin poluării şi stresului, vă sfătuiesc nutriţionişti renumiţi.
Profesorul de nutriţie Dan Mircea Cheţa, de la Fundaţia pentru Alimentaţie Sănătoasă, şi-a propus să le atragă atenţia românilor asupra „bolilor confortului“, care îi pândesc la tot pasul. Cartea coordonată de el, „Cum să trăim mai mult şi mai bine“, lansată ieri, la Cercul Militar Naţional, explică pe înţelesul tuturor cum au început să ne afecteze obezitatea, diabetul, cancerul, afecţiunile cardiovasculare, bolile respiratorii şi cele neuro-psihice, dar şi care sunt metodele pentru a le combate. Printre soluţiile propuse se numără nutriţia echilibrată, activitatea fizică regulată, controlarea greutăţii, păstrarea tensiunii arteriale în limitele normalului. Mâncăm mai mult decât avem nevoie
Cartea explică ce se înţelege prin alimentaţie sănătoasă, la ce duce sedentarismul, cât de imporant este aerul pe care îl respirăm, dar şi cum poate fi combătut stresul, care este adevărul despre E-uri şi ce sunt alimentele funcţionale.
Principala problemă în alimentaţie o constituie creşterea numărului de calorii, s-au pus de acord nutriţioniştii, care semnează diverse capitole ale cărţii. Omul modern mănâncă prea mult faţă de cât ar avea nevoie, iar caloriile neutilizate se depun sub formă de ţesut adipos. „Strămoşii noştri erau îndreptăţiţi să mănânce mai consistent, atâta vreme cât făceau efort fizic: mergeau mult pe jos, cărau greutăţi, munceau cu braţele. Dar acum?! Un citadin obişnuit circulă cu maşina ori cu mijloacele de transport în comun, urcă la etaj cu liftul, îşi petrece ore în şir în faţa calculatorului ori în alte activităţi de birou, foloseşte telecomanda“, atrage atenţia profesorul Dan Cheţa. Computerul aduce obezitate, iar poluanţii - boli de inimă
De aici şi ratele îngrijorătoare ale creşterii obezităţii în lume, flagel care a început să se extindă şi la populaţia tânără - copii şi adolescenţi - tot mai legaţi de televizor, computer şi dulciuri.
„Alte aspecte negative ale alimentaţiei moderne sunt induse de compoziţia nefirească a acizilor graşi dintr-o serie de prduse, utilizarea nechibzuită a sării, conservanţilor şi stabilizatorilor alimentari, asocierea excesivă a alcoolului“, mai arată profesorul.
Alături de alimentaţia nesănătoasă şi de sedentarism, poluanţii din atmosferă sunt următorii vinovaţi pentru favorizarea unui număr apreciabil de boli. Expunerea pe termen lung la poluare este asociată, de exemplu, cu creşterea mortalităţii prin boală cardiacă ischemică. De aceea, pentru cardiaci, este recomandat ca în orele de vârf de poluare (orele 11.00 şi 17.00) să evite deplasă rile în zonele centrale ale marilor oraşe, deoarece acolo se constată cea mai mare poluare. Stresul depinde de gene Un alt însoţitor al lumii moderne, stresul, este răspunzător pentru o serie de afecţiuni. „Cândva, se credea că, dacă omenirea va scăpa de foamete, de boli, de mizerie, pacea şi armonia vor domni pe pământ. Dar lucrurile nu stau aşa. Stresul există chiar şi acolo unde nu sunt lispuri materiale“, mai spune profesorul Cheţa.
Răspunsul individual la stres este determinat de numeroşi factori, în principal genetici, dar o implicaţie mare au şi factorii de mediu ori experienţa câştigată de-a lungul vieţii. Fiecare percepe un eveniment ca fiind mai mult sau mai puţin stresant, în funcţie de experienţele personale, dar ceea ce este îngrijorător este faptul că sistemul nostru nervos s-a adaptat şi a învăţat să răspundă şi la stresul psihologic. În cazul uni stres psihic sunt eliberaţi aceiaşi hormoni ca şi în cazul unui stres fizic. Aşadar, este suficient ca omul să se gândească la o situaţie stresantă (poate chiar şi imposibilă) şi sistemul nervos şi endocrin reacţionează.