Pana ii vor convinge pe "stranieri" sa vina acasa, autoritatile cauta muncitori in puscarii, la sate si in tarile vecine.
Muncitorii romani care au plecat la lucru in strainatate vor fi inlocuiti cu tarani recalificati, fosti detinuti sau cu turci, ucraineni si chinezi.
Guvernantii au venit si ei cu un plan, sa-i momeasca pe "stranieri" inapoi acasa. Patronii care nu mai gasesc angajati cauta singuri solutii si se feresc pe cat posibil de chinezi, turci si ucraineni.
Recalificare. In acest an, Ministerul Muncii are ca prioritate includerea pe piata muncii a tinerilor si a grupurilor sociale vulnerabile. Programul de ocupare a fortei de munca vizeaza, conform Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM), incadrarea persoanelor de etnie rroma, a celor cu handicap, a tinerilor postinstitutionalizati, a persoanelor eliberate din detentie, a imigrantilor si a refugiatilor. Pentru scolirea acestora, ministerul va cheltui sute de mii de euro.
Angajatorii insa nu sunt prea siguri ca se vor descurca cu oamenii de la tara. "La tehnologii noi, care ne permit sa oferim salarii mai mari, nu putem lucra chiar cu oameni fara scoala", este de parere Alexandru Dobre, membru al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii.
Recalificarea oamenilor care vin din industrie este un lucru plauzibil pentru Liviu Daschievici, expert tehnic in constructii. El este de parere ca exista suficienti muncitori si in Romania, dar sunt dispersati la firme mici. "Daca societatile mici s-ar grupa, ar exista o mai mare continuitate a fortei de munca pe santiere", spune Liviu Daschievici.
Chemarea "stranierilor". Criza de muncitori din constructii si confectii i-a determinat pe guvernanti sa constituie noi comisii si comitete pentru a-i aduce acasa pe romanii plecati la lucru peste granite. Cine va mai lucra pe santiere sau in fabricile de confectii, cine se va mai aseza la catedra pentru numai cateva sute de lei pe luna? Autoritatile nu au inca un raspuns.
Apelam la chinezi. Penuria de angajati i-a facut pe unii patroni sa lucreze cu muncitori din alte tari, desi aceasta este privita ca o ultima solutie. "Lipsa de personal din anumite domenii, precum constructiile sau confectiile, poate fi suplinita in special prin angajarea de cetateni romani si, in caz adiacent, de oameni din statele membre ale Uniunii Europene, si de straini din state terte", spune Daniela Andreescu, secretar de stat in Ministerul Muncii.
Patronii din constructii spun ca te intelegi mai bine cu romanii. "In viziunea mea si a colegilor mei, excludem posibilitatea sa lucram cu forta de munca din afara, din cauza ca nu reprezinta o siguranta. Am lucrat cu romani si ii cunoastem, nu ne permitem sa muncim cu necunoscuti", spune Alexandru Dobre.
CURSURI
Sute de mii de euro pentru reconversie Numai in acest an, ANOFM are in plan cuprinderea in programe de formare profesionala, finantate de la buget, a unui numar de 55.000 de persoane care beneficiaza de recalificare gratuita. Pentru acestia exista alocati 42.215 mii de lei.
Dar la aceste cursuri nu pot lua parte decat somerii, romanii de la sate care nu au venituri, cei care au fost eliberati din puscarii, persoanele care sunt inchise, oamenii cu handicap, persoanele de etnie rroma sau refugiatii.
LIPSA LA CATEDRA SI PE SANTIERE Constructorii, dascalii si asistentele "au dezertat" La putin timp dupa integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana, se constata ca un numar din ce in ce mai mare de dascali, asistente si medici iau drumul strainatatii pentru salarii mai mari si conditii de trai mai bune. Ei au fost precedati de angajatii din constructii si confectii.
Aproape 900 de cadre didactice si-au dat demisia din invatamant, numai in primul semestru al acestui an scolar. Reprezentantii Ministerului Educatiei sustin insa ca cei mai multi profesori care au plecat predau limba engleza, informatica si limba romana.
"Principalul factor ce determina migratia fortei de munca este nivelul scazut al salariilor din Romania. Spre exemplu, salariul mediu net in Romania, la sfarsitul anului 2006, in sectorul constructiilor, a fost de aproximativ 750 de lei, adica in jur de 215 euro", spune Silviu Bian, presedintele ANOFM.
Diferenta de salarizare de pe santierele de la noi fata de cele din statele Uniunii Europene este recunoscuta chiar de angajatori. "Readucerea romanilor in tara, asta este tendinta. Dar, in conditiile in care manopera la noi este platita cu 1,5-2 euro pe ora, iar in Germania cu 14 euro pe ora, mai avem de asteptat", spune Liviu Daschievici.
Nu mai avem personal calificat De la inceputul anului, cele mai multe locuri de munca disponibile, conform ANOFM, au fost pentru confectioneri, muncitori necalificati la intretinere drumuri, sosele, poduri si baraje, muncitori necalificati la demolari cladiri, zidarie, mozaic, faianta, gresie, zidari, tencuitori, agenti de paza, lacatusi si vanzatori.
"Sectorul constructiilor si industria confectiilor se confrunta in prezent cu probleme multiple, cum ar fi criza de personal calificat, fluctuatia de personal, concurenta neloiala generata de munca la negru si plecarea muncitorilor calificati sau necalificati in alte tari", adauga Silviu Bian.
Permise pentru straini Cu toate ca muncitorii chinezi, ucraineni, turci si basarabeni sunt priviti ca o solutie de compromis in aceste conditii, conform Departamentului pentru Munca in Strainatate, se doreste incheierea, pana la finele acestui an, a unor acorduri bilaterale care sa reglementeze accesul lucratorilor din aceste state pe piata muncii din Romania.
In prima luna a lui 2007 s-au eliberat 326 de permise de munca pentru strainii care au venit sa lucreze in Romania. Ei au fost angajati in special in comert, servicii, in sectorul bancar, dar si in constructii si transporturi-telecomunicatii, conform Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca.
Cele mai multe solicitari au fost pentru personal din China - 166, urmate de cele pentru cetateni turci - 136 si moldoveni - 98, in conditiile in care numarul maxim de permise aprobat pentru acest an este de 12.000.
PREVIZIUNI
Salariatii vor fi putini si din ce in ce mai batrani Aproximativ 200.000-300.000 de straini vor intra pe piata muncii din Romania pana in 2013-2015, dupa cum precizeaza Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).
Conform ultimei prognoze facute de CNP, pana in 2013-2015, pe piata muncii din tara noastra va exista un deficit de salariati, care va fi acoperit in principal din doua surse - de cei care lucreaza in afara varstei de munca - si de o a doua categorie, in crestere, cea a fortei de munca din exterior, din tarile extracomunitare.
La ora actuala, 5% din necesarul de forta de munca este acoperit de persoane care depasesc varsta de 64 de ani. Din cei aproape noua milioane de romani, care lucreaza la noi in economia formala si informala, circa 400.000-500.000 au peste 64 de ani.