România va avea la rândul său de suferit de pe urma adâncirii crizei în ţara vecină, aceasta fiind unul din principalii noştri parteneri comerciali.
Noua decizie a Ungariei de a creşte taxa pe valoarea adăugată la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană, respectiv 27%, continuă lungul şir de soluţii găsite de guvern ungar, măsuri care nu şi-au atins obiectivele scontate şi au sporit aversiunea investitorilor faţă de această ţară, consideră economiştii familiari cu particularităţile ţării vecine.
În timp ce România şi alte state din Uniunea Europeană, aflate sau nu în cadrul unui acord cu Fondul Monetar Internaţional, au adoptat politica austerităţii, Ungaria a întrerupt contractul cu FMI şi şi-a jucat propria carte. În esenţă, s-a axat pe creşteri de taxe şi măsuri care au lovit puternic în mediul privat, fără a îmbunătăţi starea datoriei publice, marea problemă a ţării.
Unde s-a greşit
Cea mai mare greşeală a guvernului Ungariei a fost atunci când a renunţat la acordul cu Fondul Monetar Internaţional, a spus pentru EVZ Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul român al Economiei. Acesta a explicat că, în perioade de turbulenţe financiare, ţările vulnerabile din punct de vedere economic trebuie să aibă un element de protecţie, care le permite să câştige încrederea investitorilor.
Un acord cu Fondul Monetar Internaţional asigură nu doar accesul la resurse financiare ieftine, atunci când finanţările se scumpesc, dar este şi un garant în ochii investitorilor că ţara beneficiază de sprijin consultativ pentru a depăşi problemele în care a intrat şi va implementa reforme structurale care să prevină reapariţia problemelor.
Or, soluţiile luate de guvernul ungar nu au reuşit nici să echilibreze bugetul, nici să repună economia pe picioare şi, implicit, nici nu au trezit încredere investitorilor. Aceştia au sfârşit prin a scumpi finanţările pentru ţara vecină.
Care sunt acum problemele ţării? "Ca şi România, Ungaria are un aparat bugetar destul de numeros. Şi în Ungaria reforma companiilor publice, care continuă să consume de la bugetul de stat, a întârziat", a spus Karoly Borbely.
Potrivit acestuia, austeritatea, soluţia la care au apelat de altfel cele mai multe ţări cu probleme în perioada crizei, ar fi fost cea mai bună rezolvare. În locul decongestionării aparatului bugetar, ţara a renunţat însă la fondurile private de pensii, o altă măsură fiind suprataxarea companiilor, precum şi fixarea cursului forint/franc elveţian, pentru a proteja debitorii în această valută. Deşi era văzută drept o măsură salvatoare, suprataxarea companiilor a adus bugetului ţării doar jumătate din fondurile estimate.
Acestor măsuri nefaste li s-a adaugă un climat fiscal şi economic care nu este propice inves tiţiilor, a spus la rândul său Gyorgy Frunda, senator al Uniunii Democrate Maghiare din România.
România, victimă colaterală
Ungaria este unul din partenerii comerciali importanţi ai României. "În ţară sunt peste 5.000 de firme ungureşti, care derulează investiţii în valoare de circa 2 miliarde de euro", spune secretarul de stat. Or, dacă aceste firme primesc tot mai puţini bani de la companiile mamă, activitatea lor scade. În plus, a explicat secretarul de stat, România derulează cu Ungaria o serie de proiecte comune în domeniul energiei şi gazelor naturale, care au nevoie de finanţare pentru a putea continua. Avantajul Ungariei în ochii investitorilor, respectiv o infrastructură rutieră foarte dezvoltată, nu a fost de ajuns pentru a atrage investitorii în ţara vecină. "În primele 11 luni, România a atras mult mai multe investiţii. Ne aflăm chiar pe un loc foarte bun în zonă, fiind depăşiţi doar de Polonia şi Cehia", a spus Karoly Borbely.
PROBLEME
Ţara cu una din cele mai mari datorii publice
Nivelul mare al datoriei publice este cel care determină investitorii să considere ţara vecină una din cele mai vulnerabile în actualul context al crizei financiare.
La finele lui 2010, Ungaria era una din cele 14 ţări din Uniunea Europeană ale cărei datorii publice depăşea nivelul de 60% din PIB, situându-se la 80,2% din produsul intern brut, potrivit datelor Eurostat. Un nivel mai mare al datoriei publice îl au în Uniunea Europeană doar Grecia, Italia, Belgia, Irlanda, Portugalia, Germania şi Franţa, cele mai multe din aceste state aflându-se acum în plină criză. Unele din cele mai mici nivele ale datoriei publice raportate la PIB sunt cele ale Estoniei (6,6%), Bulgaria (16,2%), Luxemburg (18,4%) şi România (30,8%).
Scădere de rating
Recent, agenţia de rating Fitch a coborât perspectiva de rating a Ungariei de la stabilă la negativă, din cauza efectelor încetinirii economice la nivel global, a îndatorării ridicate a ţării, dar şi a politicilor implementate de actualul guvern.
Zilele trecute, Ungaria a cerut Comisiei Europene (CE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) ajutor financiar printr-un program de precauţie, potrivit unui comunicat transmis de executivul european. Potrivit Ministerului Economiei din ţara vecină, semnarea unui nou acord cu FMI şi CE ar putea avea loc la începutul anului viitor. Oficialii ministerului au declarat că nu se aşteaptă ca instituţiile financiare internaţionale să solicite noi măsuri de austeritate. Ungaria a convenit în octombrie 2008 un pachet de finanţare externă de 20 miliarde euro de la FMI, CE şi Banca Mondială. Guvernul de la Budapesta a accesat două treimi din împrumuturi, însă discuţiile cu FMI în cadrul acestui acord au fost întrerupte în luna iulie a anului trecut, după ce autorităţile ungare au optat să introducă o taxă specială pentru bănci, pentru a evita noi măsuri de austeritate. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/S9iQT0ke_Uk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> "În primele 11 luni, România a atras mult mai multe investiţii decât Ungaria. Ne aflăm pe un loc fruntaş" KAROLY BORBELY, secretar de stat Ministerul Economiei Citiţi şi:
- Guvernul Ungariei se întinde la TVA: Îl face 27%!
- ÎNGRIJORARE: Ungaria, la un pas de colaps financiar?