De pe 1 mai, românii nu mai au acces la servicii medicale decât cu cardul de sănătate. Cu toate astea, mii de asigurați nu știu ce s-a întâmplat cu acestea
Din milioanele de carduri emise, câteva au rămas „blocate” pe drumul dintre Casa Națională de Asigurări de Sănătate, emitenta cardurilor, și Poșta Română, instituția care a asigurat distribuirea. Încercând să descopere unde este plasticul, asigurații află de la casa de asigurări că este la Poștă, iar de la Poștă că a fost „predat”, deși nu a ajuns la titular. Aceștia nu pot depune o cerere de eliberare a unui nou card, înainte de a afla ce s-a întâmplat cu primul, pentru că ar putea exista duplicate. Potrivit Poștei, instituția nu a putut face dovada predării pentru 2.464 de cazuri (0,02%), despăgubind CNAS cu suma de 30 lei per trimitere. Cazurile de carduri pierdute sunt însă mai multe.
Căutarea
Situația propriului card se poate afla pe site-ul CNAS. Dacă sunteți asigurat al CASMB, de exemplu, accesând linkul https://www.casmb.ro/ siui_card.php și introducând CNP-ul, aflați drumul urmat de acesta de când a fost emis. Fie a fost predat, fie returnat de Poștă casei de asigurări, fie nu a fost returnat. Dacă a fost returnat, îl veți găsi la casa de asigurări sau la medicul de familie. Ce se întâmplă încă dacă Poșta nici nu a distribuit cardul și nici nu l-a returnat casei de asigurări de sănătate? „În mod normal, asiguratul trebuie să se adreseze atât Poștei, cât și casei de asigurări de care aparține, pentru a verifica ce s-a întâmplat cu primul card. În borderourile Poștei ar trebui să scrie exact data la care a fost predat, dar să existe și semnătura de primire a titularului”, a comentat pentru EVZ un responsabil CNAS. Această evidență „strictă”, oferită de borderou, poate fi irelevantă. Potrivit situațiilor sesizate de cititori, deși cardurile trebuiau predate doar titularului, de multe ori au fost lăsate de poștași rudelor, în cel mai fericit caz, dar și administratorilor de bloc sau pur și simplu introduse în căsuțele poștale, chiar dacă, de multe ori, cele de la bloc nici măcar nu au încuietoare. „În mod normal, ele trebuiau predate în regim de scrisoare recomandată, adică titularului, pe bază de semnătură. Dacă acesta nu era găsit acasă trebuia lăsat în căsuța poștală un aviz prin care era înștiințat că îl poate ridica de la Poștă timp de 10 zile, după care este returnat casei de asigurări”, ne-a declarat un reprezentant al Poștei Române.
Un nou plastic
În mod normal, cazurile cardurilor care nu au fost predate și nici returnate casei de asigurări, trebuie sesizate Poștei și vor urma etapele:
● Poșta verifică circuitul cardului;
●Rezultatul va fi consemnat într-un proces verbal;
● Titular va putea depune la CNAS o cerere de reemitere card;
● Dacă a fost vina Poștei, costul de reemitere este suportat de instituție;
● O altă situație în care se poate solicita reemiterea cardului este când titularul l-a primit, dar l-a distrus din greșeală sau l-a pierdut. În acest caz, costul de reemitere, în valoare de 15,5 lei, este suportat de asigurat.
Un milion de retururi
Potrivit datelor furnizate pentru EVZ de Poșta Română, din cele 13,2 milioane de carduri emise, Poșta Română a predat asiguraților 12,26 milioane de carduri, ceea ce înseamnă o rată de retur de 7%. Potrivit datelor Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, Poșta Română a predat 15.470 de carduri care nu au ajuns la expeditor.