AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ. La 23 de ani, Mihai Petruş, un absolvent de Agronomie, are în grijă 3.000 de "găini fericite", ce produc zilnic 2.400 de ouă care în cel mult două săptămâni vor ajunge pe rafturile magazinelor din ţară.

EVZ prezintă astăzi un alt reportaj din proiectul "Idei pentru România 255". Participă la concursul organizat de EVZ şi MCSI pentru a câştiga un laptop şi pentru a afla mai multe despre importanţa investiţiilor IT&C în comunităţile mai puţin dezvoltate din România.

Pornită recent, Societatea Comercială Eco Vial Prest din Călăraşi este cea de-a patra fermă cu ouă bio din România. Un tânăr de 23 de ani, absolvent al Universităţii de Agronomie, se ocupă de cele 3.000 de găini, ale căror ouă vor ajunge în maximum două săptămâni pe rafturile magazinelor.

"Deocamdată ouăle se vând pe plan local pentru că sunt prea mici. Oul trebuie să aibă între 53 şi 63 de grame pentru a primi autorizaţie de vânzare pe piaţa naţională", spune Mihai Petruş, unul dintre copiii inginerului Aurel Petruş care deţine fosta fermă CAP din comuna Ştefan cel Mare din judeţul Călăraşi. La fermă, găinile sunt libere, nu stau în cuşti, iar conform normelor europene ele sunt şase pe metru pătrat în hală, spune tânărul. Mai mult, fiecare găină iese afară, având la dispoziţie o curte de 1,2 hectare.

Acestea sunt o parte infimă din cele 1.300 de hectare - care fac din fermă cea mai mare ca suprafaţă din România - pe care se întinde proprietatea familiei Petruş. Pământurile sunt date în arendă şi majoritatea sunt cultivate cu grâu, floarea soarelui, porumb, soia şi mazăre, folosite pentru a pregăti hrana găinilor.

Acum păsările au doar 21 de săptămâni şi de-abia la 23 de săptămâni încep să facă ouăle la dimensiunea prevăzută în standardele pentru produsele bio. Astfel, primele ouă bune de vânzare vor fi gata în cel puţin trei săptămâni.

Cum se cresc găinile bio

Dincolo de standardele de spaţiu care trebuie respectate, pentru a face ouă numai bune de pus pe piaţă, păsările trebuie hrănite după o reţetă specială, pe care tânărul fermier nu a vrut să o divulge. Tot ce a putut spune este că hrana găinilor constă din furaj propriu. Iar pentru a avea ouă bio, în 2000, tatăl său a început conversia pământurilor, de la convenţional la ecologic.

"S-a început cu o suprafaţă de vreo 200 de hectare în 2000. Apoi a crescut la 500 şi în 2002, toată suprafaţa a trecut în sistem ecologic. A durat trei ani să se facă conversia de la pământul clasic la cel ecologic. Trei ani de zile trebuie să nu mai foloseşti niciun fel de chimicale, de-abia apoi este considerat ecologic şi poţi să îţi vinzi marfa ca fiind ecologică", povesteşte Mihai Petruş. Familia sa deţine fosta fermă CAP din comuna Ştefan cel Mare încă din 1994. Dar părinţii lui cunosc bine locul, pentru că lucrează aici din ani '80, când au primit repartiţiile de la facultate.

Anual, firma austriacă ABG vizitează ferma pentru a controla felul în care sunt implementate standardele ecologice. Aceasta urmează să certifice şi ouăle care vor fi puse în curând pe piaţă, mai întâi sub eticheta unei mărci din judeţul Olt - Cortina.

Marea problemă, lipsa subvenţiilor

Mihai Petruş vede dezvoltarea fermei în direcţia pe care o urmează acum: ouă bio. Mai ales pentru că ştie că oferta producătorilor este mult sub cererea consumatorilor, după cum spune el. Ouăle pe care le fac găinile de la fermă vor purta inscripţia 0, care arată gradul de calitate (oul 3 fiind cel făcut de găinile din baterii). Astfel, preţul o să fie dublu faţă de ouăle convenţionale, adică 1.2 -1.3 lei fiecare. De la fermă, acestea vor pleca cu 0.9 lei sau chiar 1 leu bucata.

"Agricultura bio se dezvoltă greu în România, mai ales că subvenţiile sunt foarte mici. Pe bio subvenţia este 0 lei. Acum doi ani, subvenţia fost un leu pe hectar, chiar dacă costul real al muncii pe hectarul de grâu, cu utilaj, cu mâna de lucru costă între 15 şi 20 de milioane, ba chiar mai bine de 20 de milioane, dacă aplicăm şi îngrăşăminte bio", spune Mihai Petruş, dezamăgit că acum subvenţia este inexistentă.

Efectul este că de prea multe ori au fost nevoiţi să vândă marfa în rândul produselor convenţionale. Norocul familiei Petruş este că are clienţi peste hotare, majoritatea fiind contacte stabilite la cel mai mare târg organic Biofach de la Nurnberg, pe care Aurel Petruş îl frecventează de patru ani. Iar o altă problemă este piaţa subdezvoltată din România care nu este suficient susţinută de stat.

"Sunt probleme şi în accesarea de credite", spune tânărul, subliniind că firma care administrează afacerea bio a reuşit să primească aprobare pe un proiect de fonduri structurale, dar încă nu a primit finanţare. "În proiectul pe care îl avem acum o să instalăm instalaţii liniare de irigat pe 400 de metri", spune absolventul de Agronomie, nemulţumit de faptul că statul a tăiat şi subvenţia la apă.

Mai mult, în viziunea lui, statul ar trebui să ofere subvenţii pentru agricultura ecologică aşa cum se întâmplă în alte ţări europene, adică de două ori mai mari decât cele pentru agricultura convenţională. Altfel e foarte greu să menţii o afacere eco. "Dacă vrei să îţi deschizi o afacere bio în România la ora actuală trebui să ai un asociat, eventual să fie un partener străin, care să îţi asigure deschiderea pe un anumit tip de piaţă", explică Mihai Petruş.

Ce înseamnă agricultura ecologică

Prima diferenţă fundamentală dintre agricultura convenţională şi cea ecologică este că aceasta din urmă interzice folosirea ierbicidelor şi a fertilizatorilor chimici. "Fertilizarea se face cu gunoi de grajd şi cu produse agreate, gen rocă fosfatică, pe care le importăm din afară, dar sunt destul de scumpe. Este mai eficient cu bălegar, dar în zonă nu prea sunt ferme care să asigure o producţie suficientă de astfel de gunoi", spune Mihai Petruş.

Specialiştii recomandă folosirea bălegarului ca îngrăşământ o dată la cinci-şase ani, cam 40 de tone pe hectare. Ferma din Călăraşi are suprafeţele certificate de o firmă din Austria - ABG. Riscul, însă, este în faptul că agricultura ecologică este foarte sensibilă la schimbările meteo. "Spre exemplu, dacă la grâu cei care practică agricultura convenţională scot într-un an bun 6.000 de tone, noi scoatem doar 3.000, mai ales că nu dăm cu chimicale şi nu forţăm pământul", spune Mihai Petruş.

Citiţi mai multe despre importanţa şi rolul campaniei "Idei pentru România 255":

• Grădiniţa din Săruleşti i-a scos pe romi din corturi
• Câştigă un laptop cu EVZ şi MCSI. Concurs "Idei pentru România 255"

Concursul "Idei pentru România 255" se desfăşoară în perioada 23 noiembrie - 6 decembrie 2010, pe site-ul www.ecomunitate.ro, un portal al programului naţional "Economia bazată pe Cunoaştere", derulat de MCSI.

Invităm cititorii evz.ro să contribuie cu idei pentru cele 255 de comunităţi. Găsiţi  exemple de proiecte sau idei reuşite în articolele din secţiunile educaţie, administraţie, business şi cultură de pe portalul www.ecomunitate.ro. Cu fiecare comentariu postat cresc şi şansele de a câştiga marele premiu, un laptop performant.