"Bea soro!", spune. Are ochii împăienjeniţi de dimineaţă, părul lung, bustul dezgolit şi o sticlă de bere la doi litri. E ieftină berea, dar nu mai contează.
În Vama Veche e bine să profiţi de ce mai este încă ieftin. Şi bei, mai ales că în cazul ăsta este gratis.
Dacă vin cel puţin trei grupuri de băieţi generoşi ca pletosul de mai sus, ai o seară cu voie bună, un amestec de băuturi care ar putea fi fatal unei neexperimentate, ţigări la discreţie, iar buzunarele tale rămân la fel de pline ca atunci când ai ieşit din cort sau din cameră. Mai ales că bugetul e redus.
Reţeta de succes: se ia cel puţin o prietenă, se duce de mână până la Stuf în Vamă, se agaţă rapid de stâlp, iar tu te roteşti în jurul ei cât poţi mai vesel. Garantat vor apărea cel puţin doi sărbă toriţi care vor să vă cinstească de ziua lor, un grup de străini bucuroşi de ospitalitatea specifică românilor şi dornici s-o răsplătească în alcool oferit băştinaşelor şi încă un grup-două de băieţi veseli care ar face woodstockerii mândri: „Make love, not war“, pe băutura lor şi distracţia voastră.
Manual de „luat la bord“
Cea mai eficientă metodă de abordare de gen masculin, extrem de avantajoasă pentru genul feminin, este cea prin „împrejmuire“. Apare un tip, simpatic sau nu, contează mai puţin. Îţi întinde o sticlă de bere, să zicem. Bei o gură- două, că nu-i frumos să refuzi.
Chiar dacă mama te-a învăţat să nu vorbeşti cu străini, de băut n-a zis nimic. Faceţi un pic de conversaţie: „De unde eşti? Dansezi mişto. Ce-mi place piesa asta. Prietena ta e singură?“ etc.
Odată deschis drumul, vin prietenii lui. Care n-au pierdut timpul şi au cumpărat băutură. De mai multe feluri, ca să nu se plictisească. Şi începi să afli că pe unul îl cheamă Victor, pe celălalt Andrei, pe unul Cristi, iar lângă el stă Vali, ultimul dintre ei rămâne anonim. Şi asta pentru că deja nu mai contează cum îl cheamă, ci sticla pe care o are. Dacă eşti rezistentă la grade multe, îi reţii numele.
Începe un soi de ritual dansant în care ei îşi împart „prada“ obţinută cu câteva guri de licori, iar voi, fetele, vă gândiţi că trebuie să plecaţi. Asta nu înainte de a mai lua un rând din sticlele tuturor şi o ţigară din pachetul unuia singur, care pare dezinteresat. Apoi dansaţi între voi. O să se uite o perioadă, dar apoi o să uite că sunteţi acolo. Până la urmă ei au ieşit să bea.
Exclusiv pentru vamaioţi
Aşa au arătat multe nopţi din verile petrecute de Ioana în Vama Veche. Are 21 de ani, vine în Vamă de când avea 14.
De la 17 ani a descoperit cât de norocoasă e pentru că e „sufletistă“, cum ar spune băieţii mai puţin inspiraţi, referindu-se la sâni. Ea, cu un tricou mulat, chiar şi fără decolteu, s-a „înveselit“ gratis cel puţin o dată în fiecare dintre ultimele patru veri.
„E mişto aici. Că primeşti fără să ţi se ceară nimic în schimb. Acum vreo trei ani am băut cu o prietenă toată noaptea din sticle care ne apăreau în faţă. A fost una dintre cele mai funny nopţi de când vin aici“, zâmbeşte fata.
În celelalte staţiuni, stilul de abordare se schimbă. În cel mai bun caz ai putea primi - la o discotecă în care să duduie ritmuri haotice - o palmă peste fund, un apelativ care să-ţi elimine orice urmă de mândrie şi un cocktail, că doar eşti o „păpuşă“.