După nouă ani de transformări ale României, vom afla câţi mai suntem în ţară, câţi votăm şi dacă oraşele noastre îşi mai merită statutul.

După ce a încheiat de curând recensământul agricol, Institutul Naţional de Statistică (INS) se pregăteşte de recensământul populaţiei şi al locuinţelor, care este programat pentru luna octombrie a acestui an. Este un proces complex, în care vor fi implicate peste 100.000 de persoane şi care ne va arăta o cu totul altă imagine a României decât cea cu care suntem obişnuiţi. Ultimul recensământ a fost organizat în 2002.

"Va fi un număr mai mic de locuitori ai ţării, din cauza faptului că o parte dintre români au plecat din ţară şi că populaţia este îmbătrânită. Grosul celor plecaţi în străinătate sunt persoane între 25-45 de ani care provin din zonele slab dezvoltate economic, în special din estul ţării, dar şi de la graniţa de vest", ne-a declarat Augustin Stoica, directorul general al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS).

În ceea ce priveşte etniile din România, el spune că e importantă şi evoluţia numărului romilor de la ultimul recensământ din 2002 încoace. Însă riscul în acest caz este că mulţi dintre ei nu-şi declară apartenenţa, avertizează sociologul.

La ce foloseşte numărătoarea

Rezultatele recensământului ar putea avea consecinţe directe în viaţa noastră. În funcţie de acestea, unele localităţi ar putea fi reorganizate din punct de vedere administrativ. Bunăoară, unele comune şi-ar putea schimba statutul în sate. Rezultatele numărătorii populaţiei ar putea influenţa şi harta colegiilor electorale. Cu siguranţă însă că rezultatele recensământului vor oferi informaţii la zi care să stea la baza unor strategii de dezvoltare regională.

În plus, guvernul îşi va organiza mai bine bugetul dacă va şti câţi români apţi de muncă sunt în ţară şi "ar şti la ce resurse să se aştepte pe partea de contribuţii sociale", spune şeful CURS. Totodată, vom afla cu exactitate câţi votanţi avem şi nu ne vom confrunta cu diferenţe de circa 700.000 persoane între numărul anunţat de INS şi cel al Ministerului de Interne, a precizat el. "Cred că Imperiul Roman avea o evidenţă mai bună a locuitorilor de pe teritoriul său decât o au autorităţile noastre astăzi în România", a adăugat sociologul.

Recensământul populaţiei şi locunţelor se va desfăşura în perioada 22-31 octombrie, după ce a fost programat iniţial în luna martie. Tot procesul va costa circa 192 milioane lei (45 milioane euro), potrivit anexei la hotărârea de guvern care reglementează numărătoarea.

Peste jumătate din sumă, aproape 28 milioane euro, va fi folosită pentru plata personalului angajat pe perioadă determinată. Cele aproximativ 120.000 persoane care vor fi angajate temporar vor primi câte 50 de lei pe zi.

Ce vom şti despre emigranţi

Vor fi înregistraţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, indiferent dacă pentru moment sunt acasă sau sunt plecaţi în străinătate.

Despre cei plecaţi mai mult de 12 luni se vor înregistra sexul, data naşterii, CNP-ul, unde locuiesc, când au plecat din ţară, dacă au plecat definitiv, starea civilă, etnia, educaţia şi ocupaţia.

De asemenea, vor fi înregistraţi cetăţenii străini sau fără cetăţenie care au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii străini aflaţi pe teritoriul ţării, indiferent de cât timp sau din ce motive au venit.