Cum îţi faci un telescop cu 300 de lei

Ai nevoie de trei piese de optică, un tub de canalizare şi puţină îndemânare. Apoi, poţi să te bucuri de spectacolul ce pe cer: planete, galaxii, nebuloase, comete şi multe altele.

Cum e relieful de pe Lună? Cum o fi vremea pe Marte şi Jupiter? Cum arată o stea dublă, un roi de stele şi o nebuloasă? Sunt întrebări la care poţi găsi răspunsuri pe internet, în zeci de mii de cuvinte şi câteva fotografii. Dar poţi afla răspunsul şi cu un telescop. Fie cumperi unul gata făcut (la preţuri începând cu 800 de lei), fie improvizezi, cumpărând doar partea optică (300-350 de lei).

Cu ajutorul astronomului Adrian Şonka, EVZ vă arată cum să realizaţi un telescop. În 2003, doi tineri, Maximilian Teodorescu şi Alexandra Vasile, au realizat un telescop. După ce l-au folosit câţiva ani, l-au lăsat în grija Observatorului din Bucureşti. "Au învăţat aici şi l-au făcut acasă", spune Adrian Şonka, astronom la Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Telescopul, cel pe care îl vedeţi în imagine, are următoarele componente: trei piese de optică, un tub de PVC şi un cadru mobil, pentru a roti şi a înclina telescopul.

Piesele de optică, cumpărate

Cele trei piese de optică sunt oglinda mare (120 mm), oglinda mică şi ocularul. Acestea pot fi comandate pe internet sau vi le poate trimite un prieten din SUA (preţurile sunt mici, piesele - uşor de găsit), dar există şi câteva magazine în România (găsiţi lista lor pe www.astroclubul.org). Setul de optică pentru telescop reflector (reflector telescope optics kit - în engleză) costă în jur de 100 de dolari, estimează Şonka.

Tubul de canalizare, numai bun

Tubul este din PVC, cu diametrul de 13 centimetri. Capătul de jos, opus ocularului, a fost acoperit, iar oglinda mare a fost montată pe fundul tubului. În partea superioară, la 90 de centimetri de oglinda mare, se află oglinda mică, prinsă de tub cu o tijă metalică îngustă, fixată în şuruburi. Tija se opreşte la jumătatea tubului (lungimea ei este cât raza tubului). Oglinda mică trimite imaginea spre ocular, fixat la rându-i în şuruburi.

Cadru de lemn, pe un disc de pick-up

Cadrul este în întregime din lemn. La bază se află o bucată pătrată pe care a fost montată un disc de pick-up. Acesta permite rotirea telescopului. Înclinaţia tubului e asigurată de două roţi mobile, tot din lemn (dar puteau fi şi din plastic sau metal). Acestea sunt prinse cu şuruburi de un cadru cubic din lemn. Ideea e ca şurubul să nu pătrundă mult în tub, deoarece ar obstrucţiona lumina dintre cele două oglinzi.

PROTOTIP. Telescopul făcut în 2003 de Max Teodorescu şi Alexandra Vasile, prezentat de astronomul Adrian Şonka

De la ţară, vezi roiuri de stele

Cam asta e partea de atelier, apoi putem trece la partea cea mai plăcută. Pentru observaţie astronomică, ai nevoie de un loc întunecos. Cu cât e mai puţină lumină în jur, cu atât vei putea observa mai bine cerul. De aceea, oraşele sunt de evitat, iar satele izolate de munte sunt cele mai potrivite.

"Din afara oraşului, oamenii pot observa foarte bine obiectele acestea care tot apar prin fotografii. Pot încerca să le localizeze şi să vadă diferenţa dintre o fotografie şi realitate", spune Adrian Şonka. "Pot fi observate cu instrumente mici, ca acesta, zeci, sute de galaxii, zeci de nebuloase, roiuri stelare, roiuri globulare, stele duble, foarte multe. Din afara oraşului, poţi observa chiar şi comete", adaugă el.

Din oraş, vezi furtuna de pe Marte şi norii lui Jupiter

În oraş, gama de obiecte cereşti care pot fi observate e mai mică. "Poţi studia suprafeţele planetelor. Poţi să vezi dacă pe Marte (foto) a apărut o furtună, poţi să măsori diametrul calotei polare a planetei Marte, poţi să te uiţi la norii lui Jupiter", exemplifică astronomul. Cel mai uşor de observat obiect ceresc este Luna (aflată la 384.000 km de Pământ). Cu un telescop, se pot observa munţii selenari şi craterele.

Nu priviţi la Soare prin telescop!

După ce te acomodezi cu aparatul, poţi trece chiar la "vânătoare" de obiecte mai rare. Poţi urmări anumite galaxii şi să speri că vei prinde o supernovă. Aceasta este o explozie stelară, foarte luminoasă, adesea mai strălucitoarea decât o întreagă galaxie. Dar "nu folosiţi telescopul pentru a privi Soarele. Vă puteţi arde retina", avertizează Adrian Şonka.

Trei "locuri" de văzut în spaţiu

Printr-un telescop mic, cu oglindă de 120 mm, planeta Marte se vede cât o cireaşă. Pe lângă Lună şi planete, poţi observa destul de bine alte obiecte cosmice.

Iată trei recomandări:

  • Orion - constelaţie din emisfera nordică, vizibilă de pe teritoriul României din noiembrie până în aprilie. Aceasta conţine şase dintre cele mai strălucitoare stele de pe bolta cerească. Însă "locul" de văzut este nebuloasa Orion, o "maternitate stelară", unde se nasc mereu stele noi.
  • Stelele din Pleiade - roi stelar care conţine circa 1.000 de stele, care se deplasează prin spaţiu. Potrivit astronomic. ro, pentru a găsi Pleiadele trebuie să priviţi spre vest, între orele 21.00-23.00, la sfârşitul lui martie şi începutul lui aprilie. Cu ochiul liber, veţi vedea o pată difuză. Cu telescopul, ies la iveală cele 1.000 de stele ale roiului.
  • Andromeda - galaxie în spirală, cea mai mare dintre galaxiile din Grupul Local, din care face parte şi Calea Lactee.

Link-uri utile: Site-ul Observatorului "Amiral Vasile Urseanu" Tipuri de telescop