În primăvara anului 1866 țăranii olteni din sudul județului Dolj au amenințat că vor detrona pe nou-venitul domnitor de la București! Nu este nicio glumă”, ne asigură istoricul Adrian Cioroianu. Dar să vedem, mai bine, care este povestea.


FOTO:Carol I a fost primul rege al României (1866-1914)



„La începutul lunii mai a anului 1866, toată floarea politică și administrativă pregătea cu emoție venirea în țară a domnitorului Carol I – cel care la 10 mai urma să fie primit triumfal la București. Dar, când oricine s-ar fi așteptat mai puțin, într-un colț al României câțiva țărani olteni au decis să se opună noului regim și să-l răzbune pe domnitorul detronat Alexandru Ioan Cuza! De fapt, acești olteni nu erau chiar unii obișnuiți, ci așa-numiții țărani-grăniceri de pe linia Dunării, aleși dintre fiii satelor din jurul Calafatului. Pe data de 4 mai 1866, ei au primit ordinul să se încoloneze și să plece spre Craiova, urmând ca de acolo să fie trimiși la București, pentru a asista la ceremonia de primire a noului domn Carol. Dar (…), la puțin timp, printre acești fii de țărani fără carte au apărut zvonuri ciudate”, notează istoricul Adrian Cioroianu.

Zvonuri ciudate despre „domnul neamț”

Care erau zvonurile ciudate? „În primul rând, ei nu înțelegeau de ce fusese dat jos un domnitor român pentru a veni un alt domnitor tocmai din Germania. Apoi, au început să se teamă că reformele lui Cuza, care tocmai le dăduse niște loturi de pământ, vor fi anulate, iar noul domn neamț le va lua pământurile înapoi. În fine, în al treilea rând, grănicerii și-au adus aminte că guvernul nici măcar nu era foarte punctual cu solda pe care trebuia să le-o plătească: din primele patru luni ale anului 1866, ei primiseră banii doar pe o lună”, explică, în continuare Adrian Cioroianu.

„Ciocoii l-au dat jos pe Cuza!”

„Și astfel, în ziua de 7 mai, în Calafat și în satele învecinate – Maglavit, Pisc, Poiana Mare, Cetate – grănicerii au pornit o adevărată revoltă. Și-au alungat ofițerii, refuzând ordinele primite! În plus, strigau că ciocoii l-au dat jos pe Cuza și chiar amenințau că vor merge spre București pentru a da jos pe domnul neamț și guvernul său. Imediat, prefectura și primăria de la Craiova s-au alarmat, iar vestea a ajuns și la vârful Ministerului de Interne. Pe 10 mai 1866, domnitorul Carol I a intrat în București, dar Istoria va reține că oltenii-grăniceri de pe malul Dunării au refuzat să vină să-l întâmpine”, notează Adrian Cioroianu într- o cărticică deosebit de interesantă apărută în 2013 la editura Curtea Veche – „Cea mai frumoasă poveste. Câteva adevăruri simple despre istoria românilor”.

Tratative și amenințări

Finalul povestioarei lui Cioroianu: „Abia după lungi săptămâni și după lungi tratative și amenințări, grănicerii au fost potoliți și li s-au dat asigurări că domnul de la București nu le va lua pământurile. Printre ultimii rebeli s-au numărat cei din satul Dăbuleni, prilej pentru Carol I să comenteze, amuzat, ori de câte ori discuta cu sfetnicii săi despre vreo lege care anunța probleme: Dar, oare, dăbulenii ce zic”.

Interesele marilor puteri din spatele „Micii Uniri”

Trebuie menționat că unirea Țării Românești și a Moldovei a fost posibilă și grație contextului politic favorabil. Astfel, Franţa lui Napoleon al III-lea voia să-şi asigure în sud-estul Europei un debuşeu economic şi un pion al influenţei sale politice. Rusia vedea în unire un mijloc de a slăbi Imperiul Otoman. Sardinia şi Prusia, susţinând cauza românilor, pledau indirect pentru unificarea Italiei şi a Germaniei. Anglia, în schimb, era interesată în menţinerea Imperiului Otoman ca forţă opusă Rusiei, așadar a fost împotriva unirii. Turcia, puterea suzerană, se temea că Moldova şi Muntenia unite îşi vor dobândi şi independenţa politică, aşa cum se va întâmpla după mai puţin de două decenii. Austria considera că statul naţional român ar duce la intensificarea luptei de eliberare a românilor din Transilvania, doritori să se alăture fraţilor de peste Carpaţi.

Iohannis a spus pas celebrării Unirii

Dacă anul trecut, cu prilejul zilei de 24 ianuarie, Klaus Iohannis se prindea în horă cu româncuțele îmbrăcate în costume naționale, președintele țării va lipsi astăzi de la ceremoniile ținute la Iași, Focșani și București. Motivul a fost dezvăluit de Mădălina Dobrovolschi, purtătorul său de cuvânt: „În perioada 24- 25 ianuarie preşedintele României va fi prezent la Strasbourg, la Consiliul Europei. Elementul central al acestei deplasări îl reprezintă un discurs pe care îl va susţine în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei”. În altă ordine de idei, accesul în ziua de 24 ianuarie la „Muzeul Unirii” din Iași va fi gratuit.