Cum au încasat constructorii străini bani de la Compania de Drumuri pentru o autostradă abandonată. Rețeta autostrăzilor construite în acte de străini și fizic de firme românești care ajung în faliment

Oficialii CNAIR au transmis firmei turce Eko Insaat VE Ticaret înştiinţarea de reziliere a contractului pentru execuţia centurii municipiului Bacău. Recenta reziliere a contractului semnat de stattul român cu firma turcă Eko Insaat Ve Tic As pentru centura Bacău readuce pe tapet o veche problemă.

Companiile românești mici sau medii, active în sectorul construcțiilor de drumuri, riscă falimentul după ce sunt înșelate  de către constructorii străini care nu le plătesc sumele datorate pe lucrările efectuate. Străinii își trec activele pe alte firme lăsând compania debitoare o cochilă goală. Mai mult, ei încasează avansurile generoase acordate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) pe lucrări, după care dispar cu banii în țara lor.

Recenta reziliere a contractului semnat de CNAIR cu firma turcă Eko Insaat Ve Tic pentru centura Bacău este un astfel de caz. Firma turcă a încasat un darnic avans de 15% din lucrare, respectiv 77 milioane lei, după care a reziliat contractul când stadiul lucrările nu era nici măcar 3%, potrivit digi24.ro.

Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a reuşit acum să recupereze aproximativ 17 milioane euro, avansul pentru o autostradă abandonată.

Plecarea turcilor fără să își plătească datoriile riscă să aducă în faliment cel puțin o firmă de construcții. Anna Nițulescu, patron al firmei care a subcontractat lucrările la centură de la turci, afirmă că aceștia au urmărit de la început să înșele statul. ”Am de recuperat 1,79 milioane lei, lucrări care le-am făcut ca subcontractor, de atunci până acum. Am făcut o mie de demersuri, notificări, somații, adrese către ANAF, către Corpul de control al primului ministru, la Departamentul de luptă antifraudă. M-am adresat aceste instituții căci ei refuză din punct de vedere comercial orice colaborare. Au premeditat totul, au venit să încaseze avansul și să plece. Nu am nicio speranță să îmi recuperez banii”, spune Nițulescu, întrebată dacă are de gând să apeleze la procedurile legale posibile în astfel de situații, cum ar fi înscrierea la masa credală.

Turcii au făcut mai multe inginerii financiare ce fac urmărirea datornicului imposibilă, spune Nițulescu. ”La licitație au participat cu firma de la Ankara, apoi după ce au câștigat au făcut sucursală la București. Au închis-o și în 2015 au deschis sucursală la Bacău. Mai mult, în 2016 au mai deschis o firmă cu același acționariat în Bacău și au mutat parte din utilaje, stații de asfalt beton pe cealaltă firmă. Contractul meu era cu sucursala din Bacău, acțiunea a fost premeditată”, se plânge ea. Nițulescu mai spune că are informații potrivit cărora turcii au transferat avansul încasat de la CNAIR în Turcia.

Dar care este soluția? Alin Goga, unul dintre juriștii CNAIR, spune că CNAIR poate impune constructorilor o cesiune de creanțe către subcontractori iar aceștia să încaseze banii plătiți de companie pentru lucrări. Metoda s-a mai folosit în trecut, însă doar atunci când a existat și interesul, căci firmele subcontractoare erau deținute de politicieni. ”Este o înșelătorie mare la adresa statului, avansul încasat este mult mai mare decât garanția depusă. Din știința mea era avans de 20% adică vreo 10 milioane euro. Garanția este mult mai mică decât avansul la valoarea contractului”, spune el.

Goga reamintește că centura Bacău nu este singurul caz unde constructorii români rămân cu buzele umflate. Cazuri similare au fost întâlnite la contractul pentru autostrada Transilvania semnat cu firma Bechtel sau la contractele încheiate de firma maghiară Vegyepszer care a realizat centura Cluj.

Contract semnat după vizita lui Ponta în Turcia

Contractul centurii a fost semnat în luna aprilie 2015. Firma turcă Eko Insaat Ve Tic AS s-a aflat la prima sa lucrare în România. Ei au primit contractul, deşi au cerut cu 90 de milioane de lei mai mult peste cea mai bună ofertă. Turcii au reuşit să primească contractul, deşi au cerut un preţ de 393,88 milioane lei, fără TVA, cu 90 de milioane de lei mai mare decât cel solicitat de firma Sa&Pe ce îl are în spate pe cel mai puternic constructor român, Dorinel Umbrărescu. Oferta turcilor a fost mai slabă financiar şi decât cea depusă de firma Pa&Co,  aparţinând lui Costel Căşuneanu. Aceasta a cerut cu 40 de milioane lei mai puţin decât Eko Insaat Ve Tic.

Coincidenţă sau nu, CNADNR a anunţat câştigătorul în data de 13 noiembrie, la două săptămâni după ce premierul Victor Ponta s-a întâlnit la Istanbul cu premierul turc Recep Erdogan, cu ocazia inaugurării tunelului Marmaray construit sub Bosfor. Iarăşi, semnarea contractului a avut loc cu o zi înainte de sosirea lui Erdogan în vizită oficială în România.