In 1972, Santiago Bernabeu a facut o oferta fabuloasa pentru Nicolae Dobrin, dar dictatorul Nicolae Ceausescu s-a opus transferului.
Nicolae Dobrin a suferit o noua mare nedreptate la doi ani distanta dupa ce Angelo Niculescu i-a blocat prezenta la turneul final al Campionatului Mondial din Mexic 1970. Nicolae Ceausescu i-a interzis transferul la Real Madrid, cea mai mare echipa a tuturor timpurilor.
In sezonul 1971-1972, FC Arges a luat primul sau titlu din istorie, iar echipa s-a calificat in Cupa Campionilor Europeni. Dupa doua victorii facile in turul I, contra luxemburghezilor de la Aris Bennevoie (2-0, in deplasare, si 4-0, acasa), „alb-violetii” au nimerit in turul secund peste un adversar teribil, Real Madrid.
Meciul-tur, disputat pe 25 octombrie 1972, la Pitesti, s-a incheiat cu o surpriza de proportii: FC Arges a invins cu 2-1. Celebrii Santillana si Amancio au fost pusi in umbra de evolutia incantatoare a lui Nicolae Dobrin.
15.000 de oameni au sarit in aer cand „Printul” a transformat un penalty, in minutul 24. Prestatia sa re-marcabila l-a uimit pe celebrul Santiago Bernabeu. Prezent in tribuna stadionului din „Trivale”, legendarul conducator de la Real Madrid s-a gandit imediat sa-l transfere la gru-parea „albilor”.
A revenit in Romania cu o oferta fabuloasa pentru acei ani: doua milioane de dolari si promisiunea ca va suporta cheltuielile legate de ridicarea unei instalatii de nocturna la stadionul din Pitesti. Cazul a ajuns pe masa dictatorului Nicolae Ceausescu. Satrapul a refuzat sa dea unda verde transferului, motivand ca nu vrea sa creeze un precedent, deoarece si alti fotbalisti ar fi insistat sa fie lasati sa onoreze eventuale oferte din strainatate.
„Puteam sa plec, dar n-am vrut asa”
Bernabeu a plusat in fata lui Ceausescu asa cum n-o facuse nici macar in cazul maghiarului Ferenc Puskas, dar zadarnic. Acesta a fost unul dintre marile esecuri ale carierei „diplomatice” a celebrului presedinte madrilen. Curand, Dobrin a mai avut o sansa de a ajunge in curtea Realului. El s-a antrenat doua saptamani in cantonamentul „albilor”, inaintea partidei de retragere a altei legende, Gento. „Puteam sa plec, dar n-am vrut asa. As fi vrut sa ma transfer ca un om liber”, a spus peste ani „Gascanul”.
Dobrin s-a gandit atunci ca fuga i-ar fi afectat rudele si prietenii ramasi in tara, care ar fi urmat sa suporte haituiala din partea securistilor. Nicolae Dobrin a fost astfel primul fotbalist roman ofertat de Real Madrid.
In cei 35 de ani trecuti de la acel moment nefast, numai „Regele” Gica Hagi a jucat pentru „galactici”, avand norocul ca sistemul comunist sa fie indepartat la timp. DINAMO L-A VRUT CU ORICE PRET
Talentul marelui Nicolae Dobrin a atras imediat si atentia cluburilor puternice din Bucuresti. Steaua l-a vrut inca de la varsta de 16 ani, dar parintii s-au opus transferului. Apoi, Dinamo a insistat cu „mijloacele specifice” sa-l inregimenteze, dar „Printul” a fost de neclintit din decizia sa de a ramane fidel Argesului. Refuzurile repetate i-au inrait pe conducatorii „cainilor”, care au incercat in repetate randuri sa-l sperie sau sa-l intimideze. De la Dinamo i s-a tras si lasarea pe dinafara echipei la Campionatul Mondial din Mexic.
„Conflictul meu cu Dinamo, echipa Ministerului de Interne din acea vreme, era de notorietate. Niciodata n-am vrut sa joc pentru echipa din Stefan cel Mare. Am fost luat de acasa cu catuse la maini, am fost amenintat cu pistolul, am fost injurat, baietii m-au si incadrat militian, dar degeaba! Nu m-am dus”, ne declarase Dobrin pentru EVZ in ultimul interviu, publicat pe 23 iunie.
Nicolae Dobrin le-a raspuns securistilor elegant, pe terenul de joc. Un meci de referinta din cariera lui Dobrin s-a disputat pe 24 iunie 1979, la stadionul din Stefan cel Mare. Dinamo si FC Arges jucau cu titlul pe masa in ultima etapa. La 3-3, Otto Anderco, arbitrul acelui meci, indicase nejustificat sase minute de prelungire, cu speranta ca Dinamo va marca golul care ar fi putut sa-i aduca titlul.
„Cainii” au deschis scorul, dar pitestenii, condusi magistral de Dobrin, care a oferit doua pase decisive, au intors scorul la 3-1. Spre final, impinsi de la spate de o brigada „montata” de gazde, dinamovistii au egalat printr-o „dubla” a lui Dudu Georgescu.
In prelungiri, Nicolae Dobrin a inscris insa golul decisiv. In prealabil, el il avertizase pe arbitrul Anderco ca va marca! „La 3-3, prelungirea aia cred ca mi-a scos peri albi, dar m-a si infuriat. Imi amintesc doar ca am cerut mingea si am cautat cel mai scurt drum spre poarta dinamovista. Simteam ca trebuie sa marchez, pentru a-i linisti pe colegi si pentru a ma linisti si pe mine”, a declarat dupa acel joc eroul pitestenilor.
„...Setea de victorie a dinamovistilor a primit un veto din partea lui Dobrin, care a oferit tribunelor si telespectatorilor al nu mai stiu catelea meci al vietii sale, el fiind jucatorul care a dominat din toate punctele de vedere terenul”, nota marele Ioan Chirila dupa finala campionatului din 1979.
Meritele lui Dobrin au fost recunoscute si de anchetele de sfarsit de an. „Printul din Trivale” si-a adjudecat de trei ori titlul „jucatorul anului” in 1966, 1967 si 1971. ( Octavian Cojocaru)
DESTIN
O viata zbuciumata
Lui Nicolae Dobrin i-au placut fotbalul si viata deopotriva. Marele Dobrin, un petrecaret innascut, a trecut de multe ori prin momente grele, dar le-a driblat aproape pe toate.
> Mai intai, in 1969, „Gascanul” a scapat nevatamat dupa un accident groaznic de masina. Aflat la volanul Daciei sale, Dobrin mergea spre Cozia sa-si vada tatal. Mai era cu trei lautari si, neatent, a intrat pe contrasens, izbind frontal un camion plin cu lemne.
> In urma cu un deceniu, pitesteanul a fost la un pas de a-i fi amputat piciorul, din cauza unei rani care nu se mai vindeca. A scapat din nou, dar doctorii i-au impus sa renunte definitiv la alcool.
> Acum opt ani, Dobrin se intorcea de la Piatra-Neamt dupa un meci al Argesului. Masina in care se afla a ramas fara o roata si, la peste 100 de kilometri pe ora, s-a oprit intr-un gard, fotbalistii pitesteni privind ingroziti, din autocar, accidentul.
> In martie, Dobrin s-a prezentat din nou la spital, acuzand dureri la nivelul pieptului. „Gascanul” avea o pata pe plamanul drept. A fost operat imediat, fiindu-i extirpate lobul superior al plamanului drept si trei arcuri costale posterioare. (Marius Chican)
Fragmente de la cititori
„Unica sa pasiune a fost fotbalul dus la perfectiune”
Vestea mortii lui Dobrin a indoliat o tara intreaga, iar cei care l-au vazut jucand si l-au adulat au postat numeroase mesaje omagiale. Site-ul www.evz.ro a fost asaltat de mesaje emotionante ale suporterilor indurerati.
„traveler”: „Dumnezeu sa ierte si sa primeasca la El aceasta pasare rara, acest jucator boem care a fost capabil sa ridice stadioanele in picioare si sa dispara apoi in multime. Pitestiul va fi mai trist fara el...”.
Johnson: „Ce copil din acea vreme nu s-a visat macar o data „Dobrin” pe maidanul unde batea mingea? Cred ca cel mai mare Bulevard al Pitestiului ar trebui sa-i poarte numele de maine”.
Tony: „Ce mai putem spune post-mortem despre unicul si inegalabilul Dobrin? Un Dobrin pentru care unica sa pasiune a fost fotbalul dus la perfectiune. Pacat ca s-a nascut cu 35 de ani mai devreme. Acum, prin talentul lui, ar fi fost unul dintre cei mai buni jucatori din lume”.
Iulius: „Un fotbalist desavarsit de talentat, o glorie in materie de fotbal, Dobrin, cel despre care insusi Pele zicea: „Acest tanar fotbalist roman este capabil sa te dribleze si intr-o cabina telefonica, acum s-a dus langa Dumnezeu, caci acolo este locul lui, iar noi, toti romanii avem datoria morala de a varsa o lacrima, pentru ceea ce el a reprezentat pentru noi toti”.
Razv: „Pacat ca nu se acorda un Oscar si pentru fotbal. Dobrin l-ar fi meritat cu prisosinta”.
MEMORABIL
Reverenta lui Nea Vanea Fostul mare ziarist Ioan Chirila a fost mereu vrajit de fentele „Printului”. Iata un pasaj dintr-o cronica al lui Ioan Chirila: „Dobrin are o nonsalanta care farmeca. Daca vreti, el este un Crai de Curte Veche care se decide sa coboare de pe un ring de rock, pentru a aduce in memorie valsul, fracul si crinolina... Acest crai descins pe un ring de rock este si un gentleman al gazonului. El nu stie (sau nu intelege) sa loveasca. El nu stie sa-si franga linia printr-un efort inestetic. El nu stie sa arunce o minge in tribune. El nu accepta, din pudoare, gandul ca spectatorii l-ar vedea schimonosit de durere, cu glezna in maini.”
Cititi si:
27 octombrie:
Povestea dezamagirii de la Guadalajara
Romania s-a oprit cu un nod in gat
Comentariile EVZ:
GRIGORE CARTIANU: La mormantul tau, Dobrine...
RADU PARASCHIVESCU: Frondeurul
ALIN PAICU: Cronica unui dinamovist
ANDREI CRACIUN: Regatul "Printului" Dobrin
MIRCEA MIHAIES: Putini fotbalisti au fost mai umani 26 octombrie:
A murit Dobrin Exilul lui DobrinDobrin va fi inmormantat langa stadion. Plans de toata lumea! Regatul "Printului" Dobrin Momente de reculegere la toate meciurile Decorat de Basescu Plecat-a Printul! Editie speciala EVZ Sa scriem impreuna povestea Pitestiului lui Dobrin!