Normele metodologice semnate şi de reprezentanţii ministerelor Muncii, Sănătăţii şi Internelor au trimis sute de mii de români care muncesc legal la trei autorităţi diferite.
Circa un milion de români plătiţi legal, majoritatea cu venituri medii, sunt supuşi în aceste zile unui calvar birocratic. Ei trebuie să alerge cu bani şi declaraţii între Casa de Pensii, Casa de Sănătate şi Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru a fi la zi cu plata taxelor către stat.
Este vorba despre peste 386.500 persoane fizice autorizate, 105.000 de deţinători de contracte şi convenţii civile şi aproape 60.000 de oameni care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, potrivit datelor Fiscului valabile la sfârşitul lunii aprilie.
Adică aproximativ 550.000 de persoane, la care se mai adaugă şi agenţii de vânzări şi de asigurări, dar şi reprezentanţii profesiilor liberale, precum arhitecţii şi contabilii. Astfel, potrivit estimărilor EVZ, un total de aproximativ un milion de persoane trebuie să plătească noi taxe către vistieria statului.
Cum s-a ajuns la aberaţie
În încercarea disperată de a aduce cât mai mulţi bani la buget, Finanţele au decis să "recalifice" o parte din veniturile considerate până la 1 iulie 2010 independente drept dependente, prin Ordonanţa de Urgenţă 58/2010 pentru modificarea Codului Fiscal.
Cum respectivul act normativ, publicat la sfârşitul lunii iunie, era neclar, guvernanţii au venit, o lună mai târziu, cu un set de norme metodologice pentru a explica anumite aspecte. Semnatarii hotărârii de guvern sunt, alături de ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, cel al muncii, Mihai Şeitan, şeful ad ministraţiei şi internelor, Vasile Blaga, şi subsecretarul de stat de la sănătate, Raed Arafat.
Astfel, bulgărele legiferat de Ministerul Finanţelor, rostogolit prin hăţişul birocratic, a devenit o adevărată avalanşă. Mai toate veniturile - cu excepţia pensiilor, banilor din chirii sau din vânzarea imobilelor, investiţii, agricultură şi jocuri de noroc - au fost încadrate în categoria veniturilor de natură profesională.
Asta înseamnă că oamenii care primesc astfel de venituri trebuie să achite contribuţii la bugetele de pensii, sănătate şi şomaj, indiferent de forma de organizare sau dacă mai au carte de muncă.
"Persoanele care, pe lângă veniturile de natură salarială, realizează şi venituri de natură profesională cu caracter repetitiv - lunar, trimestrial sau semestrial - sau ocazional datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale, de asigurări pentru şomaj şi de asigurări sociale pentru sănătate", se arată în normele metodologice.
Nu se schimbă nimic
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu ne-au dat un răspuns oficial, până la închiderea ediţiei, dacă intenţionează să mai modifice prevederea care pune pe drumuri sute de mii de români, în condiţiile în care un obiectiv declarat al guvernului este reducerea birocraţiei.
Neoficial însă funcţionarii administraţiilor financiare susţin că nu se va schimba nimic, iar contribuabililor nu le rămâne decât să se adapteze la noile condiţii.
În ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii Finanţelor, odată cu intrarea în vigoare a normelor, ei şi-au luat mâna de pe plata contribuţiilor sociale de către PFA-uri şi alte categorii profesionale care obţin venituri independente, pe motiv că fiecare casă de asigurări în parte are propriile sale reguli.
Când legea nu corespunde cu logica
Persoanele aflate în această situaţie trebuie să se înregistreze la fiecare dintre cele trei case de asigurări, după care să depună declaraţi şi să vireze sumele aferente. Contribuţiile se cifrează la 10,5% pentru pensie, 5,5% pentru sănătate şi 0,5% pentru şomaj - în total 16,5%.
Totodată, limita de cheltuieli forfetare deductibile pentru contractele de drepturi de autor a fost redusă de la 40%, cât era până la 1 iulie, la 20%, beneficiarii de astfel de venituri suportând o tăiere mai mare.
Potrivit funcţionarilor Fiscului, im pozitul de 16% se aplică la venitul net, care rezultă din scăderea cotei forfetare şi a contribuţiilor sociale din venitul brut.
Prevederea se aplică veniturilor realizate repetitiv, lună de lună. În acest caz, contribuabilul este obligat să depună declaraţii chiar şi pentru lunile în care nu realizează acest venit, cum ar fi, de exemplu, pentru luna când este plecat în concediu.
Dacă oamenii prestează acelaşi tip de activitate, potrivit specializării lor, chiar dacă o fac pentru companii diferite, Fiscul o consideră cu caracter repetitiv. Astfel, în practică este aproape imposibil să găsim persoane care "au un con tract de consultanţă şi altul de reparaţie de sobe", explică specialiştii.
CONSECINŢE
Amenzi în loc de drepturi de autor
Persoanele care renunţă la contractele de drepturi de autor trebuie să anunţe administraţia financiară în cel mult 15 zile. Angajatorul emite o notificare cu care contribuabilii trebuie să se prezinte la Fisc pentru a depune formularul 020.
Persoanele aflate în această situaţie care depăşesc termenul legal riscă o amendă cuprinsă între 500 şi 1.500 lei, potrivit reprezentanţilor Fiscului. Cei care au depăşit deja termenul au o şansă să scape de penalităţi. În cazuri justificate, funcţionarii instituţiei pot decide să dea un avertisment. (Ana Bâtcă)
ALTERNATIVE
Poşta şi băncile, o soluţie la cozile de ieri
Reprezentanţii Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti (CPMB) le recomandă contribuabililor să-şi depună de claraţiile de asigurare prin poştă, pe adresa Calea Vitan nr. 6. Asta pentru că, deşi au mărit de patru ori numărul funcţionarilor de la ghişee, oamenii au fost ne vo iţi să petreacă, în ultimele zile, ore în şir la cozi.
"Ca de fiecare dată când apare o lege nouă, oamenii vin şi stau la coadă ca să fie siguri că totul e în regulă, deşi pot depune declaraţiile şi prin poştă şi îşi pot plăti contribuţiile şi prin ordin bancar. Dar asta a fost opţiunea lor, nu avem ce face", a explicat reprezentantul CPMB, Marie Jean Romanenco.
Cât despre plata contribuţiei, în loc să stea la coadă la casieriilor caselor de pensii, în funcţie de sector, există cinci conturi bancare unde pot vira banii prin ordin de plată, cu menţiunea că beneficiarul este Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, codul fiscal este 13601150, iar obiectul plăţii - OUG 58/2010.
Astfel, persoanele din sectorul 1 pot face plăţi în contul RO 45 TREZ 7012 2210 304X XXXX, pentru sectorul 2 - contul RO 57 TREZ 7022 2210 304X XXXX, sectorul 3 - RO 89 TREZ 7032 2210 304X XXXX, sectorul 4 - RO 14 TREZ 7042 2210 304X XXXX, sectorul 5 - RO 36 TREZ 7052 2210 304X XXXX şi sectorul 6 - RO 58 TREZ 7062 2210 304X XXXX. (Oana Crăciun)
REPORTAJ DINTRE DOSARE
Dileme la ghişeu: "Nu ştii unde să mai alergi şi ce declaraţie să mai depui"
La sediile ANOFM sau la cele ale Casei de Pensii contribuabilii s-au prezentat ieri, conştiincioşi, pentru a depune declaraţii şi pentru a afla mai multe informaţii. Dacă prima parte o mai rezolvau ei cum puteau, cea legată de obţinerea de informaţii se izbea de câteva ghişee de unde nu mulţi plecau cu misterul elucidat. Pentru că nici funcţionarii nu erau convinşi de cum se aplică noile reglementări. Ieri, la sediile instituţiilor respective a domnit un haos de câteva ore bune, cu cozi, nervi şi tot tacâmul.
De ce a renunţat Radu la PFA
Pe holurile ANOFM, oameni cu hârtii printate în mână se plimbă şi completează care pe unde apucă, cu broboane mari de transpiraţie pe frunte, de zici că dau probe de atletism printre birouri. E trecut de prânz, mulţi au întârziat şi mai-mai că auzi, prin zumzetul din aer, rugăciuni ca nu cumva ghişeele să se închidă.
Cât unii încearcă să descifreze misterioasele câmpuri de completare, Radu Bogdan, un tânăr consultant în managementul afacerilor, în vârstă de 25 de ani, recunoaşte: s-a hotărât de ceva vreme că nu mai vrea să facă parte din rândul persoanelor fizice autorizate (PFA). Noile reglementări l-au determinat să ia drumul Registrului Comerţului (RECOM) şi să radieze toată "afacerea".
"Am făcut-o pentru că nu mai merita. Nu mai este deloc convenabil aşa. În primul rând, pentru că trebuie să plăteşti impozit 16%, sănătate 5,5%, nu mai e cum era înainte. Acum trebuie să suporţi şi şomajul, şi contribuţia la pensie pentru întreaga parte de venit, nu mai poţi opta pentru o anumită sumă. A devenit ne rentabil", explică Radu, pe holul îngust de la ANOFM.
"E nerentabil să fii PFA"
Radu a optat pentru încadrarea pe contract de muncă. "Era o formă de optimizare fiscală", spune bărbatul. Descrie puţin şi din tabloul PFA-urilor de până la noile reguli. Erau vremuri bune: "PFA erau persoane care câştigau destul de bine, dar care erau aşa pentru a evita, atât la nivelul angajatorului, cât şi al angajatului, să se plătească foarte mult contribuţii la asigurări sociale. Acum a devenit foarte ne rentabil şi majoritatea cred că au trecut de la PFA la contract de muncă".
După Radu, toată harababura asta cu declaraţia lunară este foarte stresantă. E dezarmant. "E foarte confuz, că apar modificări legislative şi, în momentul în care intră în vigoare, aproape că nici nu există norme pentru aplicarea lor. Nu ştii unde să mai alergi şi ce declaraţie să mai depui şi aşa mai departe".
Nu e doar vina funcţionarilor, crede Radu. A observat că, de obicei, totul clachează "când e vârful ăsta, pe ultimele zile". "Atunci vin să depună toţi. Şi administraţiile nu sunt pregătite să absoarbă tot valul ăsta de oameni. Nici ei nu fac faţă", conchide Radu.
Părerea "unui fraier"
La Casa de Pensii e deja ora 15.00, iar lifturile către etajul doi, unde se depun declaraţii, sunt păzite de paznici care repetă "Am ordin! E gata programul".
Farmacistul Cătălin - sau "un fraier de contribuabil care se chinuieşte să-şi plătească dările" , după cum singur se autointitulează - se străduieşte de minute bune să priceapă ceva, cât de cât, cu toată treaba asta.
"Problema e că nimeni nu ştie nimic, nu ştie să ne îndrume, să ne zică ce avem de făcut. Sunt asigurat pe Legea 19 şi a apărut această ordonanţă şi nu poate nimeni să-mi zică ce se întâmplă cu cei care sunt deja asiguraţi şi ar trebui să depună noile dosare. E o inad ver tenţă dramatică. E un haos absolut!", spune supărat bărbatul, cât un paznic îi arată, dând din cap, ieşirea.
POVARĂ
Cei care au obţinut venituri doar din drepturi de autor sunt obligaţi să achite retroactiv contribuţia la sănătate pe ultimii cinci ani. Pentru acest an, plăţile se pot face până pe 25 ianuarie 2011
Angajaţii care au obţinut venituri doar din convenţii civile sau drepturi de autor în ultimii cinci ani şi nu au plătit contribuţia la fondul de sănătate trebuie să o facă pentru a fi la zi cu plata asigurării publice de sănătate. Altfel, ei riscă amenzi şi penalităţi pentru fiecare zi de întârziere.
"Legea (care este una organică) prevedea şi până acum că aceia care au venit exclusiv din drepturi de autor sau convenţie civilă (nu au şi carte de muncă) trebuie să achite contribuţie la fondul de sănătate. Cei care nu au plătit trebuie să meargă la circa financiară de care aparţin şi să ceară situaţia veniturilor obţinute pe ultimii cinci ani. Contribuţia la fondul de sănătate variază între 5,5% şi 6,5% din venit, în funcţie de anul în care a fost înregistrat", precizează reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate.
Nu sunt scutiţi de această contribuţie nici studenţii care au contracte de colaborare. "Cei care vor să-şi lămurească exact situaţia trebuie să meargă întâi la circa financiară de care aparţin cu domiciliul. Abia apoi vin la casa de asigurări", spun oficialii.
Plată anuală la drepturi de autor, trimestrială - la PFA
Cei care obţin venituri de natură profesională, conform OU 58/2010, nu trebuie să contribuie la sănătate neapărat în această lună.
"Persoanele care obţin venituri din drepturi de autor, convenţii civile trebuie să plătească contribuţia la sănătate anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui pentru care se face plata, în acest caz 25 ianuarie 2011. Pentru persoanele fizice autorizate plata se face trimestrial, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru", se arată pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.
Plata retroactivă a contribuţiei la drepturi de autor este similară celei cerute pentru persoanele care obţin venituri exlusive din chirii.
Astfel, potrivit Legii 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, se plăteşte contribuţia la sănătate pentru venituri din chirii dacă persoana nu obţine alte categorii de venituri impozabile, respectiv: salarii, venituri din activităţi independente, din agricultură, silvicultură.
"Problema e că nimeni nu ştie nimic la ghişee, nu ştie să ne îndrume, să ne zică ce avem de făcut.", CĂTĂLIN, contribuabil