Procesul intentat de către celebrul wrestler Hulk Hogan celor de la Gawker nu ar fi făcut probabil atîtea valuri dacă la un moment dat cineva, oricine, nu s-ar fi întrebat: bine, bine, da’ de unde mai are Hogan atîţia bani să ţină un proces ca ăsta cu avocaţi atît de scumpi cînd el este aproape de faliment?
În momentul acela cineva – tot din media – a făcut legătura între procesul Hogan vs Gawker şi unul dintre cei mai puternici miliardari din Silycon Valley. Peter Thiel, co-fondator al Pay-Pal şi administrator al unor fonduri de hedgging era cel care îi finanţa procesul lui Hulk Hogan. De ce? Pentru că Gawker (un fel de CanCan înmulţit cu 10) l-a deconspirat pe Thiel ca fiind cu gay ipocrit. Asta şi din dorinţa proprietarului Gawker, el însuşi gay, pe care ipocrizia conservatoare a lui Thiel îl scîrbea pînă la greaţă.
Nineni nu a înţeles cum de la un proces federal s-a ajuns la un proces obişnuit, oarecare. Cert este că pînă la urmă o judecătoare cu un trecut dubios, numită de Jeff Bush în perioada în care acesta era guvernator la Floridei, condamnă Gawker şi autorii articolelor la plata unor dune care însumau cam 140 de milioane USD. Mergînd mai departe, documentarul laureat la Sundance 2017, festivalul înfiinţat de Robert Redford, readuce în memoria publicului momente din campania prezidenţială din 2015, momente în care Donald Trump identifică presa ca fiind marele inamic al Americii şi al americanilor şi promite că va elabora şi va oferi americanilor o lege care să incrimineze calomnia. În fapt, Trump pregătea această lege pentru marii săi sponsori, printre care Thiel şi Sheldon Adelson, un alt miliardar care face presiuni asupra presei şi care preia ostil cel mai puternic cotidian din Nevada.
Niciodată în istoria SUA o companie sau instituţie de presă nu a fost închisă pentru vreo informaţie difuzată din simplul motiv că nimeni nu ar putea face asta, libertatea de expresie fiind consfinţită în primul amendament al Constituţiei SUA. Lucru care nu prea mai contează atunci cînd publici un sextape cu Hulk Hogan, după ce acesta se lăudase cu asta timp de 2 ani pe toate televiziunile naţionale. Iar argumentul suprem la proces a fost exprimat chiar de acesta: „cel care se laudă la tv este Hulk Hogan, însă eu mă numesc Terry Bollea. Iar voi pe mine m-aţi lovit cu această casetă, nu pe Hulk Hogan.”
O farsă judiciară care pune o problemă serioasă. Aceea a intervenţiei unui miliardar în profunzimea justiţiei folosindu-se de vehicule care nu au legătură cu legea.