Primul român care a construit, în concepţie şi execuţie proprie un balon cu aer cald a fost moldoveanul Iordache Cuparencu (Kuparento, Kuparanto) care efectuează mai multe ascensiuni cu balonul său în Polonia (în 1806, la Varşovia şi Vilno-Vilnius şi în 1808, din nou la Varşovia).
Însă, majoritatea cronologiilor aeronautice îl prezintă pe „aeronautul polonez Kuparento" care, la 24 iulie 1808 se salvează, cu paraşuta din balonul său cu aer cald, incendiat.
De fapt, Iordache se ridică din grădina Foxal efectuând a treia ascensiune cu balonul ajungând până la altitudinea de 3882 picioare pariziene (cca. 1281 m).
A avut timp câteva minute să observe instrumentele meteorologice primite de la profesorul Antoni Magier.
În timpul coborârii, vântul a început să sfâșie balonul, navigatorul a deschis clapa, iar balonul s-a aprins de la sobița cu focul ațâțat. Cuparencu s-a salvat ținându-se puternic de galeria (nacela) pe care ședea, fundul acesteia servindu-i drept parașută. A aterizat ușor pe nisipurile de lângă Powązki.
Saltul respectiv este consemnat şi introdus în circulaţia istoriografică pe plan mondial de cunoscuta publicaţie Jane's Ali the World Aircraft 1917: Primul om care a supravieţuit distrugerii balonului său cu aer cald în zbor şi Primul om care a sărit cu paraşuta dintr-un aparat aerian si a supravieţuit.
Oricum, prin activităţile sale aeronautice de la Varşovia şi Vilnius, Iordache Cuparencu a intrat deja în istoria aeronauticii române drept primul român aeronaut, care a efectuat, acum peste două sute de ani, ascensiuni cu un balon cu aer cald conceput şi executat de el însuşi.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric