Potrivit unui sondaj internaţional, românii au ieşit pe ultimul loc în "topul fericirii", din 58 de ţări din întreaga lume.
Worldwide Independent Network of Market Research (WIN), o reţea de organizaţii care se ocupă de sondaje la nivel global, a contactat (pe stradă, la telefon sau online) peste 53.000 de persoane din 58 de ţări, între noiembrie şi decembrie 2011. Le-a pus tuturor o întrebare clară, cu iz filosofic, la care nu multă lume ar avea un răspuns clar. "Din punctul dumneavoastră de vedere, sunteţi fericit, nefericit sau niciuna dintre variante?". Pe scurt: "Sunteţi fericit?". Nu a fost loc de nuanţe, de dezbatere pe tema fericirii, a căutării ei sau a vreunei definiţii. Au ieşit, în urma răspunsurilor, câteva procente reci, care au adus concluzii cel puţin surprinzătoare.
Unde stau românii în top Potrivit studiului, nu popoarele cele mai dezvoltate economic s-au declarat "fericite", probând cumva clişeul "Banii n-aduc fericirea". Cei mai fericiţi în procente (în medie) sunt locuitorii din Fiji (85% dintre cei chestionaţi declarându-se fericiţi). Apoi vin nigerienii (84%), olandezii (77%), elveţienii (76%), urmaţi de locuitorii din Ghana (72%). România, în urma mediei obţinute după răspunsurile înregistrare de la un eşantion de 1.050 de persoane, ar ocupa ultimul loc din clasament. Doar 28% dintre români au răspuns că sunt fericiţi, în timp ce 39% s-au declarat, scurt, nefericiţi. 30% au răspuns că nu sunt niciuna, nici alta. Iar 3% au preferat să nu răspundă. A ieşit un rezultat negativ, de -10, în "media fericirii", care a adus ieri o avalanşă de ştiri pe micile ecrane.
"O concluzie nefericită"
Pe baza acestor date, câteva explicaţii din partea specialiştilor creionează, de fapt, că a defini un loc, orice loc de pe planetă, drept "nefericit" este un demers ce nu poate fi obiectiv. Antropologul şi psihosociologul Vintilă Mihăilescu crede că nu doar România este pe ultimul loc al fericirii, ci şi lumea socio-politică (Europa de Est) şi religioasă (ortodoxia) din care face parte. "S-ar părea, deci, că este vorba şi despre o înclinaţie mai largă şi culturală. Pe de altă parte, “fericirea" este, probabil, cea mai subiectivă şi emoţională referinţă cu putinţă, iar “măsurarea" ei ne spune ceva (dar nu mult...) mai degrabă despre reprezentarea socială a fericirii, decât despre sentimentul de fericire al persoanei respective. Este greu de găsit, astfel, ceva comun între Nigeria şi Olanda sau între Ghana şi Elveţia, cele mai “fericite" societăţi din lume", spune Mihăilescu, la o analiză mai atentă a sondajului. În ceea ce priveşte felul în care au răspuns românii la întrebarea din studiu, antropologul spune că aceştia "s-au aflat, de când se fac sondaje la noi, într-o stare aparent paradoxală". "Declară că o duc greu, dar se consideră ca făcând parte mai degrabă din clasa de mijloc, consideră că ţara merge tot mai rău, dar cred că ei, personal, o vor duce mai bine la anul etc. Şi mai e un mic detaliu: la noi nu dă bine să declari în gura mare că eşti fericit, poţi fi suspectat de înapoiere mintală sau de...auto-ironie!", a explicat Vintilă Mihăilescu. Astfel, concluzionează ironic specialistul, afirmaţia că “România este cel mai nefericit loc de pe pământ" este "în cel mai bun caz, o concluzie nefericită".
CONCLUZII LA NIVEL GLOBAL Femeile din întreaga lume, la fel de fericite ca bărbaţii
"Barometrul global al Fericirii" este realizat anual, încă din 1977. Sondajul are o marjă de eroare de plus-minus 5 puncte. La nivel global, arată studiul, cei fericiţi sunt cu 40% mai mulţi decât cei nefericiţi. E un ton optimist între tabelele sondajului, când se notează acest aspect. Se adaugă că "nu câţi bani ai, ci statutul social de care te bucuri e ceea ce te face fericit". "Printre ţările în care s-a derulat studiul se numără şi cele mai sărace, unde venitul mediu anual este sub 760 de euro, dar şi cele mai bogate, cu venituri de 50 de ori mai mari", arată concluziile cercetătorilor. Se lansează şi întrebarea: "Există o cultură a fericirii?". "Poate că da", ar veni concluzia cercetătorilor. "Datele arată că deşi sunt mai puţin încrezători în creşterea economică decât nord-americanii, locuitorii din Europa de Vest au răspuns în procent mediu mai mare că sunt fericiţi, în special spaniolii". Femeile şi bărbaţii, per total, s-au declarat fericiţi în procente egale (40%). Cei cu studii superioare sunt de asemenea reprezentanţi cu un "grad de fericire" de 44%, faţă de 33%, cât au însumat cei fără studii. În ce priveşte religia, catolicii sunt fericiţi în procentaj de 54%, la egalitate cu protestanţii. În timp ce ortodocşii (atât ruşi, dar şi din estul Europei) au răspuns că sunt fericiţi doar în procent de 28%. ALTĂ ETICHETĂ Basarabenii ne sunt fraţi şi în nemulţumire
Un alt "clasament al fericirii" în lume, realizat de sociologii de la Universitatea Erasmus din Rotterdam (Olanda), punea, în urmă cu trei ani "fraţii de peste Prut" pe ultimul loc în Europa. Olandezii au creat "Baza de Date a Fericirii în Lume", în urma unui studiu condus de profesorul Ruut Veenhoven, de la Departamentul de Sociologie al universităţii menţionare.
Cercetătorii au urmărit, pe parcursul mai multor ani, rezultatele unor sondaje realizate printre popoarele lumii. Astfel, Moldova era plasată între poziţiile 116-119 din 144, după un studiu efectuat între 2000 şi 2008. Împărţea acelaşi loc cu Congo, Lituania şi Armenia şi ar fi fost "cel mai nefericit loc din Europa".
Într-un interviu acordat EVZ, Ruut Veenhoven nuanţa pe baza rezultatelor obţinute de echipa sa: "Eu definesc fericirea ca fiind aprecierea subiectivă a unui individ asupra vieţii, ca întreg. Sau, altfel spus, cât de mult îţi place viaţa pe care o trăieşti. Întrebarea principală cuprinsă în aceste studii a fost «Cât de mulţumit sunteţi cu viaţa pe care o trăiţi?» şi răspunsurile erau contorizate pe o scară de la 1 la 10".
- România, la jumătatea drumului în topul fericirii
- Moldova, cea mai nefericită planetă