Cum a ajuns litrul de benzină la 5 lei

Deprecierea leului în raport cu euro şi dolarul şi majorarea taxelor au făcut ca preţul carburanţilor să fie mai mare ca în vara lui 2008, când petrolul era mai scump.

Şoferii sunt tot mai furioşi din cauza preţului ridicat al carburanţilor. Practic, benzina costă aproape la fel de mult ca în alte state UE, deşi salariile sunt mult mai mici.

Calculele EVZ arată că dacă din salariul mediu brut din România s-ar cumpăra doar benzină, atunci am putea achiziţiona 390 litri, mai mult doar decât la bulgari (293 litri). În Spania, dintr-un salariu mediu s-ar plăti 1.422 litri, în timp ce nemţii pot alimenta de 6,5 ori mai mult decât noi (2.535 litri).

"Din punctul de vedere al clientului, protestele sunt justificate, pentru că un preţ de 5 lei pe litru este mai mult decât poate suporta, pentru că veniturile sunt atât de mici", ne-a declarat Andrei Chirilescu, specialist în domeniul petrolier. Totuşi, el a explicat că preţurile actuale sunt justificate, date fiind cotaţiile produselor petroliere şi nivelul taxelor din domeniu. "Din păcate, cotaţia continuă să crească, deoarece chinezii nu se uită la România", a completat Chirilescu.

Boc ameninţă cu noi impozite

În staţiile din România, cel mai ieftin sortiment de benzină a ajuns să coste peste 5 lei. Nemulţumiţi, tot mai mulţi şoferi au început să boicoteze activitatea benzinăriilor, alimentând de sume foarte mici şi plătind doar cu mărunţiş.

Valul de nemulţumire publică a atras şi atenţia premierului Emil Boc. El a declarat că a solicitat Consiliului Concurenţei să verifice dacă există o situaţie de monopol pe această piaţă, iar ANAF să analizeze profitul companiilor petroliere. Boc a afirmat că dacă preţurile sunt mărite nejustificat, atunci şi statul poate impune "anumite impozite". Consiliul Concurenţei spune că deocamdată nu există indicii privind realizarea unor înţelegeri neconcurenţiale între benzinari. SOLUŢII MINORE

Vânzarea Petrom, din nou pe tapet

Românii plătesc acum "preţul politicii iresponsabile" a guvernului Năstase de a privatiza Petrom, fără ca statul să aibă posibilitatea să modifice nivelul redevenţelor, a declarat premierul Emil Boc. Prin contractul de privatizare încheiat cu OMV în 2004, statul român s-a angajat ca pe o perioadă de zece ani să nu modifice nivelul redevenţelor.

Totuşi, până acum, politicienii au ameninţat mereu Petrom cu majorarea acestora. Varujan Vosganian, fost ministru al finanţelor, ne-a explicat că o creştere a redevenţelor nu ar aduce bugetului decât câteva zeci de milioane de euro anual, dar riscurile la care s-ar expune România implică costuri mai mari. Potrivit lui, o contribuţie la un fond de solidaritate ar fi soluţia de moment. EXPLICAŢII ROMPETROL

Taxele duceau la scumpiri mai mari

În timp ce consumatorii sunt nemulţumiţi, de cealaltă parte şi companiile petroliere susţin că au fost nevoite să-şi reducă marjele de profit, dată fiind scăderea vânzărilor la pompe, cu peste 5%.

Comparând 29 decembrie 2010 cu aceeaşi dată din 2009, reprezentanţii Rompetrol, unul dintre primii trei mari operatori de pe piaţă, susţin că preţurile practicate în staţiile proprii au crescut cu 28% la benzină şi cu 31% la motorină. Asta deşi majorările ar fi trebuit să fie mai mari. Cum a explicat compania aceste cifre? Prin deprecierea leului în raport cu dolarul (cu 11%), creşterea cotaţiilor internaţionale la benzină (cu 22%) şi motorină (27%), majorarea accizei la combustibili (cu 18% la benzină şi 23% la motorină).

De asemenea, la 1 iulie 2010, guvernul a aprobat o creştere a TVA-ului de la 19% la 24%. "Efectul cumulat al tuturor acestor factori ar fi trebuit să conducă la o creştere a preţului benzinei cu aproximativ 33% şi a motorinei cu aproximativ 39%", au spus reprezentanţii Rompetrol.

În plus, trebuie amintit faptul că, din 2009, toţi carburanţii comercializaţi în România au trecut la normele Euro 5, ceea ce a însemnat costuri mai mari. Cum s-a ajuns totuşi ca preţurile de acum să fie mai mari decât cele din vara lui 2008, când petrolul atingea valori-record?

Statul ia mai mult din accize

Unul dintre cele mai importante elemente în determinarea preţurilor pe plan local este cursul de schimb. De altfel, dacă ne uităm la cotaţia de acum a petrolului, diferenţa faţă de iulie 2008 este de minus 35% în dolari. În lei, însă, cotaţiile de acum sunt cu doar 5% mai mici faţă de cele din vara lui 2008, potrivit calculelor EVZ.

De asemenea, taxele, care reprezintă jumătate din preţul de la pompă, s-au majorat semnificativ, în special accizele, potrivit unui calendar agreat cu UE. Avantajele petrolului românesc? Nu ar acoperi nici jumătate din necesarul intern.

În plus, procesul de egalizare a preţurilor între statele membre UE nu poate fi împiedicat, deoarece "nu poţi cere unei firme din România să vândă mai ieftin decât în Ungaria, pentru că se va duce să vândă acolo", ne-a spus Varujan Vosganian, fost ministru al economiei şi finanţelor. Potrivit acestuia, în mod greşit s-a crezut că dacă accizele sunt mai mici, preţurile vor fi ţinute mai jos, deoarece companiile vor tinde să le crească, atât timp cât piaţa le acceptă. De altfel, fără taxe, carburanţii sunt mai scumpi ca în Austria.

"Nu poţi cere unei firme din România să vândă mai ieftin decât în Ungaria, căci va vinde acolo." VARUJAN VOSGANIAN, fost ministru al finanţelor INVESTIGAŢIA CONSILIULUI CONCURENŢEI

Nu avem dovezi că benzinarii încalcă legea

Investigaţia pe piaţa carburanţilor deschisă în urmă cu şase ani de Consiliul Concurenţei se apropie de final. Potrivit preşedintelui instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, ancheta va fi finalizată până la jumătatea acestui an. Cu toate acestea, din datele "culese" până în prezent de inspectori ai Consiliului nu reiese faptul că a fost încălcată legislaţia de companiile petroliere.

"Nu pot spune că firmele astea sunt curate. Hoţul neprins e negustor cinsitit. Datele nu ne dau indicii de încălcare a legii. Trebuie să dovedim că s-a creat o înţelegere pentru creşterea preţului. Ca să spunem noi că s-a încălcat legea, trebuie să putem dovedi că oamenii ăştia au avut o întâlnire, sau înţeles cumva între ei", a afirmat Chiriţoiu.

Potrivit lui, opinia publică trebuie să accepte că România face parte din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă o piaţă unică, cu preţuri identice, chiar dacă salariile sunt diferite. "De aceea este piaţă unică europeană. Bunurile trebuie să aibă acelaşi preţ în orice stat UE. Dacă piaţa UE merge bine, preţul nu are nicio legătură cu puterea de cumpărare. Ideea că pentru că suntem mai săraci trebuie să avem preţuri mai mici e complet eronată", a continuat Chiriţoiu.

"Spiritul de turmă", sancţionat doar în Cipru

Şi în alte state UE au fost realizate investigaţii pe piaţa carburanţilor, însă în niciuna dintre ţări nu s-a putut dovedi o înţelegere între firme. Totuşi, în Cipru, în urmă cu cinci ani, Autoritatea de concurenţă a amendat agenţii economici pentru variaţiile paralele şi simultane ale preţurilor. Agenţii economici îşi ajustau preţurile în mod omogen şi într-un mod care indică o practică concertată. (Ciprian Mailat)

COMPARAŢIE

Preţul carburanţilor fără taxe, sub media UE