Castelul Huniazilor, dominat de corbul cu inelul in cioc, este cea mai impunatoare constructie medievala din tara.
Castelul Corvinilor, Castelul Huniazilor sau, simplu, Castelul de la Hunedoara este una dintre emblemele Romaniei, prezent in mai toate materialele de promovare turistica a tarii.
In secolul XIV, Cneazul Voicu a primit o fortificatie pe care fiul sau, Iancu de Hunedoara, a transformat-o, incepand cu anul 1441, in castel.
Constructiile au fost continuate de Matei Corvin pana la 1480. A doua „transformare” a fost realizata intre 1613 si 1629 de Principele Transilvaniei Gabriel Bethlen.
Intre 1868 si 1873, turnurile au fost inaltate, iar acoperisurile au primit o noua forma, atunci fiind definitivata si forma celebra de astazi.
Impresionant ca dimensiuni, intrigant si spectaculos, edificiul a dominat sute de ani plaiurile Hunedoarei, fara rival in peisaj.
Comunismul a varat insa un combinat grotesc in coasta batranelor ziduri gotice. Acoperit de praful emanat de fabricile din apropiere, celebrul castel asteapta sa stearga cineva colbul ca sa-i redea stralucirea de odinioara.
Temnita care l-a „gazduit” pe Vlad Tepes Daca nu esti hunedorean sa cunosti drumul, la castel ajungi destul de greu, desi e, practic, lipit de oras. Lipsesc indicatoarele, iar in Centrul vechi al orasului, catre castel, drumul e mai intortocheat.
Daca ajungi totusi in parcarea de langa castel, mai ai de mers pe jos pana la poarta aproape 60 de metri, pe un pod inalt, suspendat deasupra santului care odinioara apara castelul. La 20-30 de metri dedesubt, sclipeste paraul Zlasti.
Odata intrat pe poarta, cel mai tentant este sa arunci un ochi in vechea temnita, unde ar fi fost „gazduit”, pentru o vreme, chiar si Vlad Tepes, apoi sa faci „prima pe dreapta”.
Ajungi in Sala Tronului, impozanta, cu arcade gotice, ferestre vechi, nise. Apoi urci niste scari in spirala, cu trepte mari, spre Sala Dietei. Nu poti sa nu te-ntrebi cum reuseau domnitele incorsetate sa le urce acum 400-500 de ani. Sala este la fel de mare si frumoasa.
Nu iesi din Sala Dietei pe unde ai intrat. Alegi usa opusa si nimeresti in Palatul Administrativ, pe care il poti identifica doar daca ai consultat inainte site-ul castelului.
Treci prin Bastionul Pustiu, vezi apoi palatul estic, construit in stil renascentist timpuriu, ajungi pe terasa de artilerie, iar dupa ce treci pe langa fantana sapata in stanca de paganii care au dat de apa, dar de sufletul stapanilor castelului nu, circuitul continua cu Loggia Matia, unde se afla singura pictura laica medievala din Transilvania.
Lucrarea a fost realizata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea si descoperita abia la finele secolului al XIX-lea, sub tencuiala de pe vremea in care monumentul a servit drept sediu administrativ al exploatarilor miniere de fier din apropierea Hunedoarei (la inceputul secolului al XIX-lea).
Turnul Nou de Poarta si Aripa Neboisa, cu legendele lor, sunt de neocolit. De la castel pleci obosit, dar impresionat. Poate sa nu te intereseze deloc istoria ori arhitectura, dar tot ramai impresionat ca peretii vechi de jumatate de mileniu arata mai bine decat cei ai apartamentelor construite acum doua decenii.
Totusi, praful este de doua degete grosime. Asta fiindca monumentul a scapat de fumul rosu in care-l invaluia vechea otelarie, dar nu si de praful de la fabricile de var si talc din apropiere.
LEGENDE
Castelul si povestile sale de demult
Legenda corbului. Povestea spune ca Iancu de Hunedoara era fiul nelegitim al regelui Ungariei, Sigismud de Luxemburg, in urma unei aventuri cu frumoasa Tarii Hategului, Elisabeta.
Pentru a o feri de rusine, regele a casatorit-o cu Cneazul Voicu si i-a dat un inel de aur pe care sa-l poarte fiul lor si cu care sa dovedeasca, mai tarziu, ca are sange regal.
Aflat intr-o drumetie cu familia, cand s-au oprit sa pranzeasca, un corb a furat inelul, atras de stralucirea lui, si a zburat cu el in plisc. Micutul Iancu a pus numaidecat mana pe arc si a sagetat corbul, recuperand astfel pretiosul obiect.
Legenda fantanii. Iancu de Hunedoara le-ar fi promis unor prizonieri turci ca-i elibereaza daca reusesc sa sape o fantana intr-o stanca din curtea castelului. Se spune ca prizonierii au sapat timp de 15 ani si ca, la 28 de metri adancime, au dat de apa.
Numai ca, intre timp, Iancu murise, iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, n-a fost de acord sa-i elibereze, ci a pus sa fie ucisi. Ultima lor dorinta a fost sa scrie pe cheile fantanii „Apa ai, inima nu”. In realitate, inscriptia descifrata de Mihail Guboglu spune doar: „Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri in cetatea de langa biserica”.
Fisa tehnica
De trei ori mai scump ca Branul
Dimensiuni. Castelul are 42 de incaperi, doua terase, doua poduri si o suprafata construita de 7.000 de metri patrati. Turnul Nou de Poarta are 72 de metri inaltime, celelalte patru turnuri apropiindu-se si ele de aceasta cota. Latimea castelului variaza intre 10 metri (latimea Aripii Neboisa) si 40 de metri (de la Poarta Noua pana la terasa de artilerie).
Unicitate. Edificiul este cea mai mare constructie medievala cu dubla functionalitate (civila si militara) din Romania.
Valoare. Pana acum nu s-a efectuat nicio evaluare imobi-liara a Castelului Corvinilor. Raportat la cele 60 de milioane de euro vehiculate pentru Castelul Bran, cel de la Hunedoara ar putea „costa” de cel putin trei sau patru ori mai mult, apreciaza directorul muzeului de la castel, Nicolae Ceriser.
Notorietate. Castelul a fost legat nemijlocit de persoana unuia dintre cei mai importanti regi ai Ungariei, Matei Corvin, si este o destinatie obligatorie pentru maghiari. In cercurile istoricilor este prezentat ca unul dintre cele mai importante si spectaculoase monumente din Europa.
Potential turistic. Anul trecut, 160.000 de turisti au vizitat Castelul Corvinilor, 70 la suta provenind din strainatate, in special din Ungaria. Asta, desi Castelul Corvinilor nu este inclus in niciun circuit local. Productiile cinematografice (cate patru-cinci pe an, in ultimul deceniu) sunt singurele care reconstituie in castel atmosfera medievala.
Pledoarie
Mihai Leu: „Castelul are un loc special in sufletul meu”
Sportivul Mihai Leu (primul campion roman la box profesionist, acum pilot de raliuri) joaca rolul de ghid pentru toti prietenii sai care vin la Hunedoara. Nu trece an fara ca Mihai Leu sa nu viziteze castelul Corvinilor de cel putin cinci sau sase ori.
Desi a trecut podul castelului de nenumarate ori pana acum, cu fiecare amanunt ce i-a scapat pana acum si pe care-l descopera este si mai fermecat.
„Titulatura de „minune” i se potriveste perfect, pentru ca nu cred ca avem vreo constructie asemanatoare in tara. Este extraordinar de frumos. La fel, povestile care s-au tesut in jurul lui. Ma refer la legendele despre fantana sapata in stanca, la cele despre tunelul care ar lega castelul de cetatea medievala din Deva si asa mai departe.
Eu merg la castel din copilarie. Atunci cand nu ne jucam de-a v-ati ascunselea, intram in vorba cu oamenii de pe-acolo si-i rugam mereu sa ne povesteasca despre castel. Monumentul are un loc special in sufletul meu.
Cred ca, pentru a fi si mai atractiv, ar trebui animat de cavaleri in armuri, mai ales cand sunt turisti multi. E nevoie si de lucrari de restaurare, desi, daca se lucreaza prea mult pe un asemenea obiectiv istoric, ma tem ca i s-ar mai diminua din acel farmec al vechiului, al constructiei originale”.
Argumente
„Monument coplesitor” Unul dintre istoricii renumiti care au cercetat indeaproape Castelul Corvinilor este Zeno-Karl Pinter, conferentiar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. „Imaginea sa te copleseste ori de cate ori il vezi. Ii sporeste importanta insasi ideea ca aici a avut resedinta una dintre cele mai importante familii ale Transilvaniei si a Ungariei”, spune Zeno-Karl Pinter.
Argumentele arhitecturale sunt poate chiar mai puternice: „In Romania nu avem cu ce sa comparam Castelul Corvinilor. Castelul Bran a fost un pandantiv transformat radical de familia regala. Si Castelul Corvinilor a suferit unele modificari, dar acestea au fost facute de-a lungul veacurilor si sintetizeaza evolutia arhitecturii transilvane, de la fortificatia cu turn - locuinta pana la un castel in toata regula, care corespunde celor mai exigente exigente nobiliare. Castelul Corvinilor detine singura pictura murala exterioara de Ev Mediu care s-a pastrat in Romania. Interioarele mai au si astazi picturi gotice de exceptie. Tot aici se gaseste si singura pictura laica medievala din tara. Sala Cavalerilor, Sala Dietei, Capela sunt locuri care arata superb si astazi”.
Cat despre valoarea simbolica a monumentului, profesorul Pinter considera ca acestuia nu i se acorda inca atentia cuvenita: „Castelul ar trebui sa devina un loc de pelerinaj. Este cel mai important castel din tara datorita istoriei si, mai ales, datorita evolutiei sale in timp. Nicio resedinta nobiliara medievala din Romania nu e atat de reprezentativa."
VOX POPULI
„Aici nimic nu e fals” Andras Balogh, 37 de ani, sportiv, Satu-Mare: „Aici nu e nimic fals, ca istoria transpira prin pereti exact asa cum este, fara exagerari de niciun fel”.
Maria Marta, 55 de ani, profesor, Cluj: „Sunt impresionante zidurile, incaperile. Pacat ca nu are un marketing mai bun si e acoperit tot cu praf”.
Aurel Hritac, 20 de ani, student, Hunedoara: „Vin des cu prietena mea. De la an la an, castelul arata tot mai rau. Nu vad nicio imbunatatire”.
Andreea Horvat, 21 de ani, studenta, Timisoara: „Castelul este superb, dar se vede ca nu este exploatat la potentialul sau”.
Cititi si:
Biserica Densus, un templu romanesc