Specialiştii în explorarea viselor spun că acestea funcţionează ca mesageri ai subconştientului şi trimit mesaje pe care nu le conştientizăm în stare de veghe.
De cele mai multe ori, trecem cu vederea visele pe care le avem, fie pentru că ne amintim doar frânturi din ele, fie pentru că, pur şi simplu, nu le găsim vreun rost. Ne rămân însă în minte cele care ne amuză, cele care ne sperie sau ne obsedează, prin stăruinţa cu care ne bântuie somnul, sau cele care sunt atât de alambicate încât ne stârnesc curiozitatea.
Pornind de la premisa că visul transmite mesaje ale subconştientului, aceleaşi elemente onirice apărute în visele a doi oameni au sensuri diferite. Deşi dicţionarele de vise dau interpretări exacte unor elemente precum apa murdară, dinţii căzuţi sau şarpele, adevăratele semnificaţii a ceea ce visăm stau în experienţa, problemele, temerile sau bucuriile personale.
Semnale de dorinţe reprimate
Mihaela Sindie-Weidinger, psiholog şi specialist în explorarea viselor, spune că acestea trebuie interpretate prin corelare cu alte informaţii, nicidecum luate ca atare.
„A visa că faci dragoste cu şeful nu înseamnă că se va întâmpla acest lucru. Trebuie analizat tot contextul, iar visul trebuie corelat cu informaţii din viaţa şi istoria personală. Semnificaţia acestuia poate fi o dorinţă reprimată de apropiere de şef, un transfer al imaginii paterne neintegrate ori satisfacerea dorinţei de putere prin punerea în acţiune a puterii feminine”, arată psihologul.
Eşti ceea ce visezi
Mihaela Sindie-Weidinger, care este unul dintre primii psihologi români acreditaţi de către Asociaţia Internaţională de Psihologia Visului, organizează săptămânal şedinţe de explorare pentru grupuri, iar în weekenduri susţine workshopuri pentru cei interesaţi de semnificaţiile viselor.
„Visul este o altă faţetă a realităţii, este ca şi cum ai privi aceeaşi lume, dar din alt unghi. Cei mai mulţi oameni care «lucrează » cu visele lor au aflat că acestea sunt pline de semnificaţii, iar prin intermediul lor reuşesc să înţeleagă mai multe despre sentimentele, gândurile, comportamentele, motivele şi valorile lor”, explică psihologul. Mai mult, un vis poate funcţiona ca o revelaţie.
„Eşti în divorţ şi visezi că faci dragoste cu fosta parteneră. Este important să reflectezi dacă îţi doreşti cu adevărat ruptura. De asemenea, trăirile din vis sunt importante. Îţi plăcea sau, din contră, îţi crea repulsie? La trezire, te-a întristat visul sau ţi-a clarificat sentimentele faţă de ea şi ai vrea să renunţi la divorţ?”, exemplifică ea un exerciţiu de interpretare a visului.
„Îl transformase pe tata într-un pantof cu toc”
Mihaela are aproape 30 de ani şi o colecţie impresionantă de vise puternice. „Visez uneori atât de intens încât o zi întreagă mă urmăresc senzaţiile visului respectiv”, spune ea. Cea mai puternică experienţă de acest gen s-a petrecut în copilărie. „Cineva îl transformase pe tata într-un pantof cu toc şi turna alcool în el. M-am trezit plângând, cu greu au reuşit ai mei să mă potolească şi toată ziua de după am stat cu ochii pe tata să nu cumva să se transforme”.
Mihaela îşi aminteşte că în acea perioadă părinţii ei se certau foarte des şi crede că visul respectiv era un semn al îngrijorării şi al poziţionării ei de partea tatălui. Visele din perioada copilăriei fac parte din categoria celor care sunt greu de uitat. „Acestea sunt puternic încărcate emoţional, iar copiilor le este foarte greu să perceapă graniţa dintre realitate şi vis”, explică psihologul Mihaela Sindie-Weidinger.
Ea dă exemplu un caz cu care s-a confruntat în calitate de psiholog: un tânăr de 24 de ani avea în copilărie un vis frecvent întâlnit la cei mici: cădea de pe un acoperiş, iar când ajungea jos îşi strivea picioarele şi era mâncat de câini şi de lupi.
„Acest vis reflectă pericolul, sentimentul că integritatea fizică şi cea psihică sunt ameninţate. Copilul resimte nesiguranţa şi pericolul unui mediu în care nu se simte protejat, ci, din contră, «mâncat», dizolvat. Existenţa acestui vis în copilărie indică faptul că în acea perioadă copilul ar fi avut nevoie de mai mult suport emoţional pentru a face faţă vieţii”.
O prelungire a realităţii
Visele sunt copii fidele ale experienţei fiecăruia, ceea ce face ca în perioadele dificile, cu trăiri intense, activitatea creierului în timpul somnului să se intensifice.
„Un somn liniştit al unei persoane fără griji cotidiene majore este diferit de cel al unei persoane pentru care viaţa este pe cale să se schimbe semnificativ. Ca o prelungire a realităţii, visul reflectă intensitatea cu care trăim evenimentele stresante, dându-le o conotaţie aparte, precum şi aspectele pe care nu le conştientizăm în mod obişnuit, dar care vin în lumina conştiinţei prin simbolurile din vis”, mai explică psihologul.
"Visul este o altă faţetă a realităţii, este ca şi cum ai privi aceeaşi lume, dar din alt unghi. Mai mult, un vis poate funcţiona ca o revelaţie”. MIHAELA SINDIE-WEIDINGER, psiholog acreditat Asociaţia Internaţională de Psihologia Visului
STATISTICĂ
Visăm şase ani din viaţă
Experţii spun că activitatea creierului în timpul somnului este atât de intensă, încât aproape şase ani din viaţă îi petrecem visând. Cercetările făcute în laborator arată că visele intense au loc în timpul aşa-numitului „somn REM (Rapid Eye Movement- Mişcare Rapidă a Ochilor”), care apare de trei-patru ori pe noapte şi este caracterizat prin mişcarea intensă a ochilor sub pleoape.
În ciuda faptului că visele sunt frecvente în aceste perioade, la trezire este foarte posibil ca ele să se şteargă din minte. Cele care rămân însă în memorie sunt cele cu stimuli emoţionali puternici. Specialiştii recomandă celor ce ţin să-şi amintească ceea ce au visat să ţină lângă pat un reportofon sau un pix şi hârtie pentru a înregistra sau nota ceea ce îşi amintesc imediat după trezire.
Chiar dacă amintirile din timpul somnului sunt foarte vagi, iar imaginile, neclare, ele trebuie notate pentru că e posibil ca în timpul zilei să fie completate de alte detalii care să dea sens visului.