UDMR susţine că are cel puţin trei senatori cu vizibilitate şi suficientă experianţă care să poată face faţă provocării exercitării atribuţiilor de preşedinte al Senatului: înafară de Marko Bela, actual vicepremier, şi de vocalul senator Gyorgy Frunda, potrivit pentru şefia camerei superioare este perceput de colegi şi fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila. Numele ar putea fi folosite în discuţiile din cadrul coaliţiei care vor avea loc pe tema găsirii unui consens cu privire la candidatul comun pentru şefia Senatului. Conform unor surse udemeriste, liderii formaţiunii nu sunt interesaţi de obţinerea vreunei funcţii în plus în Biroul Permanent al acestui for, sau de celeritatea unor legi, ci, mai degrabă, de eventualele rectificări la bugetul de stat pe 2012.
Update 20:01: "În niciun caz nu discutăm candidatura unui reprezentant al UDMR pentru a doua funcţie în stat. Nu suntem de acord ca a doua funcţie în stat să fie dată UDMR. Ar trebui să fie la PDL. Nu spun că ar fi nepotrivit sau că nu ar exista persoane competente, dar nu cred că.... ar trebui ca PDL să cedeze funcţia de preşedinte al Senatului. Din diverse motive: e primul partid în coaliţie. Sunt discuţii pe subiect, dar nu legate de susţinerea unui candidat de la UDMR", a declarat ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, astăzi, la Realitatea TV, referindu-se la pretenţiile formulate de liderii Uniunii la şefia acestei camere legislative. Coaliţia de guvernare va discuta, luni dimineaţă problema susţinerii unui candidat comun pentru preşedinţia Senatului, post vacantat după revocarea senatorului Mircea Geoană. Liderii UDMR au anunţat, deja, în mod public, că au luat în calcul posibilitatea susţinerii unui candidat propriu pentru această funcţie. Neoficial, udemeriştii fac ceea ce se pricep ei mai bine: îşi vând scump voturile atunci când PDL caută să câştige ceva cu concursul lor. Nu înainte să pluseze la masa negocierilor pentru a-şi atinge ulterior ţinta propusă de la bun început. Lansarea ipotezei susţinerii propriului candidat la şefia Senatului face parte din această strategie. "Nu suntem interesaţi de un loc de vicepreşedinte. Noi am avut mereu un post de secretar în fiecare sesiune, cu amendamentul de a putea numi şi un chestor. Nu se va arunca în aer algoritmul. Dacă PSD va pierde şefia Senatului, va primi în viitoare sesiune un post de vicepreşedinte în plus", ne-au declarat sursele citate. Conform acestora, discuţiile privitoare la o eventual candidatură a UDMR la această funcţie au fost lansate de senatorul Gyorgy Frunda pe la televiziuni, în grup, problema fiind abordată la nivelul de principiu, nu de nume. Totuşi, în cadrul Uniunii, trei senatori sunt percepuţi ca cei mai potriviţi pentru a ocupa o asemenea calitate. Strategie de presiune: împingerea în faţă a senatorilor cu notorietate "Avem cel puţin trei colegi de-ai noştri care au notoritate, sunt active şi au capacitatea organizatorică de a exercita aceste atribuţii: domnii Marko Bela, Gyorgy Frunda şi Cseke Attila. Sunt persoane cunoscute, au apitudini şi cunoştinţe administrative de conducere unui segment important al statului de drept", a declarat, pentru Evz, deputatul UDMR Marton Arpad. Dintre aceştia, cel mai potrivit pentru nominalizare este considerat fostul ministru al Sănătăţii: de Marko este nevoie în Guvern ca vicepremier, Frunda este perceput ca o sursă de risc pentru relaţia cu PDL, din cauza criticilor sale publice formulate la adresa oamenilor lui Emil Boc şi a preşedintelui Traian Băsescu, în timp ce Cseke Attila este apreciat atât de colegi, cât şi de partenerii de guvernare, ne-au declarat sursele citate. Până la nominalizări, deputatul Marton Arpad a ţinut să sublinieze că trebuie trecut mai întâi hopul formei de candidatură: una comună sau mai multe separate? "Deocamdată este mai mult o idee, o probabilitate ca şi grupul UDMR să aibă o nominalizare la şefia Senatului. Dacă au fost idei discutate în ineteriorul UDMR, au fost dacă nu ar fi mai bine să fie o persoană marcantă. Fiecare va căuta însă să-şi maximizeze interesele şi posibilităţile în cadrul negocierilor care vor urma", a explicat Marton. Ţinta UDMR: fonduri la viitoarele rectificări Conform însă surselor citate, UDMR înţelege prin maximizarea propriilor şanse nu vreo funcţie mai înaltă în conducerea Senatului, nici cu celeritatea în procedura de adoptare a unor funcţii. "E clar că, în acest moment, nu există nici un fel de aplecare din partea PDL să cedeze acest post. Am avut semnale din partea liberalilor că ne-ar spijini, dar promisiunile lor nu sunt reale. Ar fi aruncat în aer coaliţia. Nu putem forţa nici adoptarea unor legi. Ce garanţii să primim dacă nu există voinţă politică pentru legea minorităţilor de exemplu?", ne-au mai spus sursele citate. Conform surselor parlamentare, obiectivul UDMR îl constituie obţinerea unor garanţii pentru acordarea unor fonduri mai consistente la viitoarele rectificări bugetare pentru ministerele şi administraţiile locale controlate de către proprii reprezentanţi.