Vasile Sofineti, ambasadorul responsabil de relaţiile economice româno-arabe, explică pentru EVZ cum sunt afectate afacerile dintre România şi lumea arabă lovită de proteste.
O prietenie cândva strânsă, atestată de fotografii cu Nicolae Ceauşescu alături de lideri arabi, ca proaspătul înlăturat dictator egiptean Hosni Mubarak. O răcire bruscă după 1989 şi acum încercări de a relua relaţiile economice încetinite ani la rând. Vasile Sofineti, ambasadorul român desemnat pentru relaţiile economice româno-arabe, crede că, în ciuda protestelor şi mişcărilor sociale şi politice din zonă – care au culminat cu răsturnarea liderilor din Egipt şi Tunisia şi continuă cu proteste în ţări ca Yemen sau Bahrain -, România ar putea beneficia, dacă îşi joacă bine cărţile, de bani grei din acea parte tulburată a lumii. "Ar fi bine să nu cădem într-o greşeală"
EVZ: Cu multe ţări din Orientul Mijlociu am avut relaţii strânse până la Revoluţie. Care a fost de fapt "supărarea" după 1989? De ce s-au răcit relaţiile? Vasile Sofineti: Nu a fost vorba de vreo supărare. Mai degrabă a fost doar o prezenţă scazută a noastră pe pieţele respective. Prezenţa noastră a devenit mai limitată, dar a crescut – e drept – pe pieţele din Europa. A fost şi normal, un proces natural de apropiere de ţările europene, de apropiere de ţările din UE, după 1989. Ni se reproşează acum în zonă, când aveţi întâlniri de afaceri, această răcire? Nu a fost o răcire, ci o încetinire. Cu ţările arabe am avut o încetinire. Nu a fost în favoarea noastră, dacă e să privim în viitor. Apoi, n-aş spune că ei ne reproşează asta. Înţeleg acest fapt, nu le convine, te lasă să înţelegi că nu le convine, dar nu îţi refuză mâna întinsă! Ceea ce este foarte important. Cred că nu o refuză pentru că încrederea şi apropierea cimentate în multe decade nu pot fi uitate.
Nu credeţi că s-au simţit totuşi trădaţi de fostul partener de afaceri? Nu. Din mai multe motive, cel principal fiind prezenţa masivă a arabilor care au studiat în România, care au păstrat contactele mult după 1989, chiar în condiţii în care relaţiile economice au scăzut destul de mult.
Apoi, imediat după Revoluţie, au venit aici foarte mulţi arabi care au început afaceri. Trecem peste cei care sunt în mod obişnuit creatori de probleme – pentru că, din păcate, sunt la ei. Dar am avut şi avem relaţii cu totul excepţionale cu firme mari din ţările arabe. Despre ce firme arabe vorbiţi? Ce mari investitori de acolo sunt acum pe piaţa noastră? Din Arabia Saudită îi avem pe cei care au intrat la Electroputere. Avem un tronson de telefonie mobilă de care de asemenea se ocupă arabi. Avem firme care lucrează în construcţii foarte bine. Multe sunt în zona de Vest a ţării, nu neapărat în Bucureşti. La ce valoare se ridică aceste investiţii? Nu sunt investiţii uriaşe, nu sunt investiţii de un miliard de euro sau două, nu e Nokia, de exemplu. Dar sunt investiţii remarcabile, aş spune. Importante. Pentru că ar fi bine să nu cădem într-o greşeală să începem o relaţie de foarte sus. În momentul în care ai încercat să obţii o investiţie de 10 miliarde, nu ştiu dacă poţi să-l atragi repede pe om şi nici dacă poţi să duci în spate. În schimb e foarte uşor să începi cu o investiţie mai mică, de 10-20-50 de milioane de euro, pe care să o duci la bun sfârşit şi care să-ţi atragă după aceea alte cinci investiţii de câte 100 de milioane. Trebuie pornit gradual. Vrem acum să redăm încrederea într-o relaţie care este durabilă şi poate deveni foarte puternică. De asta am făcut Forumul "Oportunităţi de Afaceri în Europa de Sud-Est", care se va desfăşura în premieră al Bucureşti între 8 şi 10 martie, am pus pe picioare un proiect de foarte lungă durată. Am început să ne deplasam des în zonă, să promovăm ideea de reluare a relaţiilor.
"Avem vreo 500 de lucrători în Arabia Saudită"
Care a fost însă reacţia lor, după atâţia ani de dezinteres? În ţările cu care aveam relaţii apropiate – Kuweit, EAU – nu s-a pus nicio problemă, a fost o deschidere din start. În celelalte ţări... Cred că avem un atu pentru că deja unele firme din România au pătruns în zonele respective şi au şi fost bine primite.
Despre ce firme este vorba? Avem o prezenţă în domeniul petrolier în Arabia Saudită, avem vreo 500 de lucrători în cel mai mare centru industrial de acolo, Dammam. Dacă nu mă înşel este vorba de un combinat petro-chimic unde lucrează aceşti români. Apoi, avem specialişti în domeniile petrolier şi gaze în Qatar. Sunt români angajaţi de firme străine acolo. Investitori români acolo, mai puţin...
Asta încercăm să facem acum, cu forumul. Încercăm să atragem investitori din Golf aici, apoi, să atragem investitori din Golf pentru investiţii comune cu români, tot în Golf.
Mai vrem şi să realizăm parteneriate în Golf dar şi în terţe ţări. Unele mesaje recepţionate deja de acolo sunt foarte interesante, pentru că sunt trimiteri la posibilitatea de a colabora în special în zone unde ei au investit foarte mult, cum ar fi Africa sau Asia. Ce le lipseşte lor la ora actuală şi le poate oferi România? Un plus de expertiză şi de experienţă în diverse domenii, cum ar fi petrol şi gaze, IT. E adevărat: sunt mulţi IT-isţi indieni la ei. Dar, cum am spus, este loc de a lucra cu investitori arabi în zone unde ei au investit foarte mult. În Asia de sud-est, de exemplu. Inclusiv în China! Oriunde în lume, întrucât experienţa noastră e foarte apreciată la ei în ţară. Sunt interesaţi şi de industria noastră de armament, fiind vorba de o zonă încă "fierbinte" de pe glob? Este singurul domeniu pe care nu l-am abordat cu ei. Este o problemă specială care nu poate fi discutată la un forum de acest gen. Putem însă să discutăm de industria neletală din armată. Pentru că avem producţie de îmbrăcăminte, de uniforme, de bocanci foarte bună. Se poate discuta.
COMERŢUL DUPĂ "VALURI"
"Imediat după liniştirea protestelor afacerile se vor relua"
Cum a afectat tulburarea socială din zonă afacerile din zona arabă? Ce aţi observat în călătoriile dumneavoastră recente acolo? În Golf, unde am fost recent, tema este analizata cu mult calm. Acolo afacerile merg înainte. Dar în ţări din Orientul Mijlociu, ca Egiptul? Anul trecut am avut cele mai mari schimburi economice din zonă cu Egiptul. Posibilităţile sunt mult mai mari decât am reuşit noi să le atingem. În calitatea pe care o am, am stabilit foarte multe contacte în zonă. Şi, cu experienţa pe care o am eu în Orient şi pornind de la ceea ce s-a realizat la nivel de relaţii cu toate ţările de acolo şi din nordul Africii, pot să spun că imediat după liniştirea lucrurilor colaborările economice şi comerciale se vor relua fără probleme. Totuşi s-au pierdut mulţi bani zilele aceste, mai ales în Egipt. Au ieşit public oameni de afaceri egipteni care cereau încetarea protestelor pe motiv că pierd bani... E foarte adevărat că oriunde s-ar întâmpla mişcări de acest gen intervine şi o oprire a activităţii economice ce afectează schimburile. Avem firme româneşti care lucrează foarte bine cu Egiptul. E normal ca în perioada asta să oprească sau să încetinească orice activitate. Trec si românii de acolo prin aceleaşi experienţe prin care trec toate ţările care au relaţii cu Egiptul. O încetinire sau o încetare a activităţilor, în turism, în special. Eu am însă experienţa iraniană. În perioada războiului dintre Iran şi Irak, imediat după revoluţia islamică, multe proiecte economice au avut de suferit. Şi imediat după liniştirea situaţiei, totul s-a reluat de unde s-a întrerupt. Există totuşi temeri că în aceste ţări ar putea urma guvernări care au altă optică în afaceri... Părerea mea este că n-o să avem nicio problemă, indiferent de cine va veni la putere. Chiar dacă va veni un regim islamic? Indiferent de cine va veni. În Iran n-au venit islamiştii la putere, în 1979? Şi am continuat o relaţie economică foarte bună. Pentru că orice regim ar veni are nevoie de relaţii economice, depinde de schimburi economice. Tunisia: "N-am avut semnale că s-ar retrage firme româneşti"
În Tunisia, după "Revoluţia de iasomie", s-a schimbat ceva în relaţiile economice cu România? Avem şi acolo oameni de afaceri români. E normal să se resimtă acum, nimeni nu vrea să-şi blocheze afacerile. Într-o relaţie în care ai manifestat seriozitate, la reluare vor apela tot la tine. N-am avut însă vreun semnal că s-ar retrage firme româneşti de pe piaţa tunisiană. Chiar unele care au intrat destul de recent acolo mi-au spus că urmăresc ce se întâmplă şi asteapta să-şi reia contractele. Se creează şi în cadrul relaţiilor de afaceri un flux magnetic atunci când relaţia funcţionează foarte bine. Şi cel aflat la un capăt îl caută pe cel de la celălalt, mai ales în situaţii dificile. E o trăsătură umană. Am auzit de mulţi oameni de afaceri români că şi-au sunat partenerii tunisieni ca să-i întrebe dacă au nevoie de ceva, dacă îi pot ajuta în perioada asta. Astfel de situaţii se întâmplă şi în privinţa Egiptului. Apar ştiri legate de aceste ţări, în presa străină, care spun că britanicii, de exemplu, se tem că vor trebui să retragă afaceri din aceste zone lovite de proteste... La noi nu s-a pus problema britanicilor, poate pentru ca nu avem acelaşi nivel de investiţii. Dar n-aş zice că suntem feriţi. Pentru fiecare contează banii pe care au început să-i ruleze. Dar n-ai ce să faci, oamenii de afaceri trebuie să aştepte să se liniştească apele. De multe ori apar situaţii deosebite. Aşa cum a fost şi cu vulcanul din Islanda.
MARILE SPERANŢE LA UN FORUM ROMÂNO-ARAB
"Ţările cu care am început relaţii târziu, nu ştiu multe despre noi"
La începutul lunii martie, România va găzdui un prim forum de afaceri la care sunt aşteptaţi reprezentanţi din ţările arabe. Despre ce este vorba? Ideea cu forumul de la Bucureşti - numit "Oportunităţi de Afaceri în Europa de Sud-Est" (8-10 martie) - a fost lansată de către secretarul Consiliului de Cooperare al Golfului, domnul Abdulrahman Bin Hamad Al-Attiyah, la întâlnirea cu ministrul român de Externe.
S-a stabilit să facem un forum economic la Bucureşti, la care să participe toate cele şase ţări din Golf. În Europa Centrală şi de Est acest forum este o premieră. Cum l-am gândit? Am zis să-i dăm o dimensiune puţin mai largă. Pornind de la faptul că posibilităţile financiare ale celor din Golf sunt uriaşe, fondurile pe care le au stabilite pentru colaborări şi investiţii în străinătate sunt de câteva sute de miliarde de dolari americani. Fondurile deţinute de către fondurile de investiţii sunt la fel de mari. Posibilităţile oamenilor de afaceri de a declanşa afaceri la un nivel mare, la fel. Atunci am zis să încercăm să-i dăm forumului o dimensiune regională. Putem să-l denumim o mână întinsă spre ţările arabe.
Ne leagă relaţii economice foarte puternice cu ţările din Orientul Mijlociu, cu statele din nordul Africii şi, în special, cu două ţări din GCC – Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Kuweit. Cu celelalte ţări din zonă am stabilit relaţii mai târziu. Cu Arabia Saudită nu a fost posibil până după Revoluţie, de exemplu. Acum vrem să revitalizăm relaţiile economice, să plasăm România pe harta de interese a ţărilor respective. Care este însă imaginea României în această zonă? Foarte multe dintre ţările cu care am început relaţii mai târziu, după 1989 - cum e Arabia Saudită, nu prea ştiu foarte multe despre noi. În celelalte ţări unde am fost prezenţi non-stop, cum este Kuweit – sau ţări din Orientul Mijlociu, ca Egipt – suntem însă foarte cunoscuţi. Forumul a fost gândit ca un proiect intins pe cel puţin doi ani şi jumătate: un "Follow-up forum" în ianuarie anul viitor într-una din ţările din Golf. După care la finele anului 2012 un nou forum la Bucureşti. În 2013 iar în Golf.
Văzând că lucrăm pe un proiect de lungă durată, care nu se limiteaza la o conferinţă, privesc şi arabii Bucureştiul altfel. Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu doi reprezentanţi a două holdinguri mari, unul din Arabia Saudită şi unul din EAU. Îi interesează să simtă piaţa, să vadă ce oferă, cum se poate lucra cu România. Le-am spus că voi călători la ei în ţară în curând şi i-am rugat să vorbească pentru mine cu câteva firme, să luăm legătura pentru o prezentare a forumului, a unei serii de proiecte. Au sunat la două sau trei firme şi cei de acolo i-au răspuns: "E vorba de forumul de la Bucureşti?". Ceea ce înseamnă că Bucureştiul este în această clipă pe harta de interese a multor firme importante din Golf.
Dacă ar fi vorba de măcar unul dintre aceşti investitori să vină în România, despre ce sume se poate vorbi? Când se vorbeşte de investiţii întrebarea vine, foarte corect, aşa cum aţi pus-o şi dumneavoastră: cam câţi bani ar veni? Dar, în momentul în care întrebi un investitor dacă este interesat să investească în ţara ta, întrebarea lui legitimă e "În ce proiecte?". Nu poţi aborda un investitor dacă nu ai o ofertă concretă. De asta am cerut tuturor firmelor de stat, firmelor private să vină cu proiecte la Forum, pe care să le putem pune pe masă când vin oaspeţii noştri din Golf. Şi aţi primit proiecte? Avem câteva. Dacă pui pe masă vreo zece proiecte a câte 10-20-100 de milioane de euro ai şanse ca două-trei să fie agreate. Este raţiunea pentru care am creat grupuri de lucru la forum, să punem în discuţie cât mai multe proiecte. Altfel nu-i convingi că eşti serios. Altfel ar fi o conferinţă în care se vorbeşte foarte mult şi se face foarte puţin. IPOTEZA ISLAMISTĂ
"Când e vorba de terorism, e normal să nu mai prezinţi nimic"
Carl Schramm, preşedintele Kauffman Foundation, a scris acum câteva săptămâni în "Wall Street Journal" că măsurile luate în zonă – cum ar fi mărirea unor salarii etc. – nu vor salva guvernele de acolo. Ce credeţi despre asta? Din ce am văzut eu în Golf, de exemplu, şi din experienţele trăite în ultima vreme acolo consider că este o zonă stabilă. Sunt însă restricţiile de natură politică din anumite state arabe piedici în calea unor investiţii, inclusiv româneşti?Nu are nicio legătură. Totul depinde de oferta ta. Dacă ai ofertă bună, eşti primit. Religia, politica nu se întrepătrund totuşi cu afacerile în lumea aceasta? Absolut deloc. Poţi să încerci orice alte căi, dacă ai un proiect prost nu ţi-l primeşte nimeni. Dacă ai un proiect care să se ţină pe picioare singur ţi-l acceptă oricine. Trebuie să te prezinţi cu două lucruri: un proiect bun şi un specialist bun care să îl susţină. De ce credeţi că banul se separă într-o lume unde religia şi politica sunt totuşi atât de importantă şi creează atâtea valuri? Pentru că sunt şi ei obligaţi să se dezvolte. În momentul acesta dezvoltarea durabilă este prioritară şi la ei. Oferi un proiect care îi ajută să se dezvolte, eşti primit. Vii cu unul haotic, nu se uită nimeni la el. Afaceriştii arabi de azi sunt foarte bine pregătiţi în universităţi locale de marcă sau în universităţi occidentale foarte bune. Dialogăm cu o comunitate de afaceri aflată la un nivel de pregătire egal cu cele din lumea occidentală.
Ar mai fi posibil totuşi un astfel de climat de afaceri dacă islamiştii radicali ar prelua anumite zone, cum e Tunisia sau Egiptul? Când e vorba de orice trimitere către ideea de extremism, de terorism, e normal să nu mai prezinţi nimic. Spuneţi-mi şi mie: există undeva în lume cineva care să-i iubească pe fanatici, în afară tot de fanatici?
PRIN MENTALITATEA AFACERISTULUI ARAB
"Nu se mai discută afaceri în termeni: «îmi dai o cămilă, îţi dau doi cai»"
Din punct de vedere cultural, ce trebuie un afacerist român să ştie când discută cu un afacerist arab? Trebuie să evite ceva anume? Oamenii de afaceri arabi sunt majoritatea absolvenţi ai unor puternice scoli locale sau occidentale. Nu se mai discută în termeni tradiţionali de tipul "îmi dai o cămilă, îţi dau doi cai" sau "îmi dai un cal pur-sânge arab, îţi dau mirodenii din Orientul Îndepărtat". Negocierile sunt la obiect, cu creionul şi hârtia pe masă, cu legislaţia pe masă – sunt foarte atenţi la prevederile legale! Sunt deschişi, plăcuţi, se bea mult ceai la aceste întâlniri.
Majoritatea celor cu care am discutat au spus că e bine să ne cunoaştem înainte. Să ne împrietenim înainte de a face afaceri. Beneficiem de multă deschidere din partea lor, şi de multă sinceritate: "Nu e uşor să faci afaceri cu noi", îmi spun. Este vorba de o limbă diferită, e o cultură diferită. În acelaşi timp, sunt foarte curtaţi. "Vine multă lume la noi", mi-au zis. Dar şi că "loc este pentru toată lumea şi vrem să-l alegem pe cel care ne propune cea mai bună afacere". În întâlnirile dumneavoastră cu reprezentanţi din diverse ţări arabe a fost vreodată un impediment implicarea României alături de americani în anumite zone de conflict, cum este Irakul, de exemplu? În Golf nu s-a pus niciodată problema de aşa ceva. Când le propui un forum de afaceri, nimic nu mai contează decât proiectele. Sunt totuşi subiecte sensibile acolo în zonă. Nu se ajunge niciodată la discuţii legate de politică, de religie? Nu. Eu sunt reprezentant special pe revitalizarea relaţiilor economice şi în momentul în care mă prezint la discuţii şi eu şi ei avem decenţa de a nu aborda alte teme decât cele de interes. Pentru că, dacă te deplasezi toată noaptea pentru a ajunge la Riad, de exemplu, sau la Muscat sau la Doha, eşti tentat prea puţin să discuţi altceva decât mandatul tău concret. Şi timpul este foarte scurt. De obicei merg pentru două zile în aceste ţări. Zile în care am şase-şapte-opt întâlniri. Important este să-i convingi să vină la tine acasă să te vadă.