Theodor Paleologu "a făcut un show de reabilitare a imaginii lui de monarhist, şi-a rezolvat problema, dar nu mă poate târâi pe mine în Parlament cu rugăminţile lui acoperite de gloria presei", i-a tăiat-o Băsescu, în emisiunea lui Ion Cristoiu de la B1TV.
Tânărul Paleologu pare a trece printr-o perioadă de efervescenţă politică. După un mandat şters ca ambasador şi un altul la fel de tern la Ministerul Culturii, şi-a depus candidatura la preşedinţia PDL. A anunţat apoi că vrea să candideze la Primăria Capitalei din partea aceluiaşi PDL. După care şi-a târnosit partidul pentru că l-a refuzat pe Rege. În fine, cu elan, l-a invitat pe Traian Băsescu să vină în Parlament să asculte discursul lui Mihai. Alexandru Paleologu a fost un monarhist convins. Aşadar, nimic mai firesc ca şi fiul să împărtăşească asemenea nobile credinţe. De aceea, ar fi interesant, poate, să amintim poziţia lui Paleologu Jr. în momentul care a reprezentat cea mai mare cumpănă a Casei Regale, după abdicarea Regelui în 1947. Atunci când, în 2008, Radu Duda, soţul viitoarei regine Margareta, şi-a anunţat candidatura la preşedinţia ţării. Recunoscând astfel legitimitatea Republicii şi negând propriul statut şi pe cel al Familiei Regale care îl adoptase. Regele însuşi a rămas perplex. Zile în şir nu a avut nici o reacţie, semn că Duda a luat decizia fără să-l consulte pe Monarh. Iar acesta a fost pus într-o situaţie imposibilă. În fine, reacţia dă senzaţia de rumeguş mestecat în silă: "Nu este un lucru obişnuit pentru un membru al Casei Regale. Dar viaţa ne-a pus în faţa multor situaţii neobişnuite, pe care am reuşit să le trecem cu bine". Nimic mai clar că Regelui nu i-a picat deloc bine. Aşa a tras Duda Casa Regală în arena murdară a jocurilor politice. Care a fost reacţia ferventului monarhist Paleologu Jr., pe atunci ministru al Culturii? După ce îşi mai laudă o dată convingerile regaliste, moştenite de la tatăl său, după ce se mândreşte că era cât pe ce să fie cumătru cu Regele Mihai, ministrul dă cu monarhismul în fasole: "Radu Duda are dreptul de a candida şi, cel mai important, reprezintă un vector de civilitate în confruntarea electorală". Ce i se pare greu de înghiţit Regelui însuşi, i se pare normal monarhistului! În 1992, când Radu Câmpeanu i-a propus Regelui Mihai să candideze la preşedinţia ţării, a primit un refuz usturător. Alexandru Paleologu a fost printre cei care au înfierat propunerea şefului propriului partid, care, acceptată de Rege, ar fi însemnat însăşi negarea propriei Regalităţi. Din păcate, aşchia a sărit foarte departe de trunchi.