În 2018 s-au născut cei mai puțini copii de la Decretul din 1966. Instabilitatea financiară și migrația reprezintă principalele motive ale scăderii natalitații. Declinul demografic va avea implicații directe asupra pieței muncii și asupra sistemului public de pensii.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, in primele 11 luni ale anului anterior s-au nascut doar 173.936 de copii, iar această scadere este alarmanta.

Înainte de Decretul din ’66, în anul 1960 s-au mai născut atât de puțini copii ca în 2018. 

În 2018, s-au înregistrat mai puține nașteri decât in 2011. Deși în 2011 au fost introduse măsuri de austeritate față de populație, precum scăderea salariilor, disponibilizari și plafonarea indemnizației de creștere a copilului. 

Acest declinul demografic este accentuat de o rată a mortalităţii mult mai ridicată faţă de cea a natalităţii şi de plecarea masivă a tinerilor în străinătate.

Specialiştii susțin că declinul va fi greu de stopat, poate chiar imposibil, în condiţiile în care nu sunt luate măsuri pentru încurajarea natalităţii şi a limitării migraţiei. Iar implicaţiile vor fi majore asupra economiei şi, mai ales, asupra sistemului public de pensii.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată o îmbătrânire accentuată a populaţiei, astfel că numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani a ajuns să fie la începutul anului trecut de 3,576 milioane, cu aproximativ 300 de mii mai mult faţă de numărul copiilor cu vârsta între 0 şi 14 ani (3,275 milioane). Astfel, media de vârstă a populaţiei era de 41,2 ani.

Declinul demografic este accentuat de numărul de naşteri care scade cu fiecare an. În primele 11 luni ale anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, s-au născut doar 173.936 de copii, ceea ce, potrivit portalului edupedu.ro, este un record negativ: nu s-a mai înregistrat un număr atât de mic de naşteri din anul 1967.

Dacă până în 1990 în fiecare an se năşteau în medie câte 360 de mii de copii, de atunci natalitatea a scăzut aproape continuu. Tabloul dezastrului este întregit de cifrele migraţiei, în special cele din rândul tinerilor. Astfel, din cei 621.623 de români care au plecat în străinătate din 2015 până în 2017, 300 de mii au fost tineri cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani, iar 106 mii - copii şi adolescenţi cu vârsta de până în 19 ani. 

În prezent, mai mult de jumătate dintre tinerii care se mai află în acest moment în ţară îşi doresc să emigreze. „În structura motiva­ției de plecare pentru tinerii din România apar în primul rând salariile, pleacă pentru că vor salarii mai bune, pleacă pentru locul de muncă, pentru perspective profesionale. Și mai pleacă din cauza corupţiei, corupția ca marcator pentru proasta funcționare a instituțiilor”, după cum explica, la sfârşitul anului trecut, sociologul Dumitru Sandu, profesor al Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti, conform ziarullumina.ro

Potrivit Eurostart, în 2016, în afara României s-au născut mai mulţi copii decât între graniţele ţării. Atunci numărul cetăţenilor români din diasporă era estimat la peste 4,4 milioane, 

Ultima dată când Romania a avut de-a face cu o asemenea criza a natalitatii a fost în anul  1960, înainte de a fi dat  Decretul din 1966, prin care Nicolae Ceausescu a interzis intreruperea sarcinii, precum și mijloacele de contraceptie.

România nu reprezintă un caz izolat în ceea ce priveşte scăderea naturală a populaţiei (numărul de decese mai mare decât numărul născuţilor), cu această problemă confruntându-se şi alte state din Uniunea Europeană, precum Austria, Belgia, Franţa sau chiar Germania. Diferența este că în aceste ţări,  autorităţile au luat măsuri pentru încurajarea numărului de naşteri, începând de la finanţarea tratamentelor de infertilitate şi până la acordarea unor stimulente financiare familiilor cu copii.