Studiu de caz: trecerea în şomaj tehnic a membrilor unei familii din România angrenează, printr-un efect tip „domino”, alte concedieri şi afaceri în impas.
Fulgerător, criza economică i-a scos pe soţii Marin şi Maria Florea din fabrica Leoni, de la Mioveni – firmă care se ocupă de cablaje pentru Dacia -, şi i-a trimis acasă, fără prea multe explicaţii. După 15 ani de muncă în domeniul ăsta, domnul şi doamna Florea au început astfel să pună cap la cap toate datele problemei. Să adune, să scadă, să facă o serie de calcule pentru viitor. Oameni cu capul pe umeri, soţii Florea nu au putut astfel să ignore următorii factori ce au apărut în ecuaţie.
Anul ăsta nu mai au bani destui; aşadar, nu mai cumpără carne de porc, ci doar de pui, nu mai umplu coşul cu fructe la supermarket, ci iau doar două-trei portocale. Apoi, domnul şi doamna Florea aveau în plan un credit de nevoi personale, pentru ceva electrocasnice şi poate o nouă maşină. Credit care a ieşit, scurt, din schemă. Mai au oricum altul, pe care speră să-l acopere din salariile compensatorii ce ar trebui să le ajungă timp de un an.
Calcule pe minus
Pe lângă credite, domnul şi doamna Florea mai au trei copii şi ceva probleme de sănătate. Dată fiind situaţia de faţă însă, soţii Florea şi colegii lor aflaţi în aceeaşi situaţie se gândesc că s-ar putea să renunţe la anumite medicamente, mai scumpe. În plus, momentul în care criza economică le-a făcut o vizită nu putea fi mai nepotrivit: unul dintre fii termină liceul anul acesta. O fi el premiant, însă soţii Florea se gândesc deja de două ori dacă îşi mai permit să-l trimită la studii, la ASE.
Domnul şi doamna Florea ar putea fi oricare dintre cei peste 200 de angajaţi ai Leoni Mioveni care vor intra în şomaj din luna martie şi care se află în prezent în şomaj tehnic. Secţia Leoni va fi dizolvată, în plină criză economică, pentru că – din câte li s-a spus – acţionarii străini ai firmei nu mai sunt dispuşi să ţină secţia din orăşel.
Rotiţe într-un sistem
Şi de aici începe un veritabil efect tip „domino”. Carnea de porc şi fructele dispărute din meniul familiei, creditele amânate pe o perioadă nedefinită sau medicamentele mai scumpe trecute pe planul doi angrenează modificări într-un sistem mai mare, susţinut de milioane de rotiţe precum soţii Florea: economia românească.
Căci lipsa cererii pentru produse de tipul celor la care Marin şi Maria Florea, şi alte sute de mii de familii asemeni lor, au renunţat fără să stea prea mult pe gânduri îi face pe patroni de firme, directori de fabrici sau preşedinţi de bănci să se gândească să renunţe la o categorie de angajaţi, devenită brusc surplus.
Dincolo de cifre, indici bursieri şi articole de analiză, EVZ vă prezintă, începând de astăzi, un serial despre cum a intrat criza în viaţa noastră de zi cu zi. CRIZA, DE LA MIC LA MARE Trei poveşti: şomajul tehnic, contractul de muncă şi plasele tot mai goale
„Şomaj tehnic”. Termeni pe care Marin Florea spera să nu-i audă niciodată. S-a întâmplat totuşi ca nenorocirea să dea peste el în ultima săptămână din octombrie 2008, pe la ora prânzului. O zi de vineri, în care şi el, şi soţia s-au prezentat, ca în fiecare zi, la muncă. Marin Florea îşi aminteşte: „Eram la muncă şi s-a făcut şedinţă. Ni s-a spus că vom intra în şomaj tehnic”. Le-a zis că, gata, asta e, se închide secţia, toată lumea acasă. „Fără vreun anunţ, fără nimic!”
Asta încă îl mai supără pe Marin Florea. Şi că nu e „respectat contractul colectiv de muncă”. Pentru că, din decembrie, cei 80% pre văzuţi în contract au devenit de fapt 75%. S-ar duce să muncească la ţară, dar e iarnă, n-are nimeni nevoie de muncitori. Că de găsit alt loc de muncă în industria auto, nici nu se mai pune problema.
Vântul începe să bată prin finanţe
Cele două salarii ale soţilor Florea, adunate, ajungeau în „vremurile bune”, adică acum trei luni, la vreo 23 de milioane de lei vechi. Suficient cât Maria Florea să facă provizii lunare. „Luam banane, portocale, că le plac copiilor. Şi mai luam carne de porc”. Acum e mai subţire cu bananele şi cu carnea de porc. „Luăm mai mult carne de pui”, spune Maria Florea. Suma lunară s-a diminuat simţitor, până pe la 17 milioane pe lună, şi oamenii se aşteaptă ca, odată intraţi oficial în şomaj, să strângă şi mai tare cureaua.
Soţii Florea, ca mai toţi locuitorii Mioveniului, îşi făceau cumpărăturile la unul dintre cele două supermarketuri de la intrarea din oraş. De când cu disponibilizarea, ies de acolo cu plasele mai goale. Daniel Pancu îi vede. E şeful de la Penny Market Mioveni. Printre rafturile magazinului pe care îl păstoreşte, omul se arată uşor îngrijorat de ce s-ar putea întâmpla dacă ar fi disponibilizări mai ample.
„În ultima vreme se simte că oamenii cumpără mai puţine produse de pe anumite segmente mai scumpe”, spune şeful magazinului.
O previziune: către produse mai ieftine
Criza care a lovit piaţa alimentelor a trecut dincolo de puşculiţa familiei Florea din Mioveni şi i-a pus pe gânduri pe producătorii de carne din România. Deşi e prea devreme pentru a concluziona că sunt în impas, aceştia „previzionează” însă scăderi la vânzarea produselor mai scumpe. Mihai Vişan, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii, aşteaptă ca perioada de după Sărbători să treacă, pentru a-şi face o imagine clară.
„Însă evident că ne gândim că ne va afecta şi pe noi până la urmă criza. Iar efectul va fi renunţarea clienţilor de a mai cumpăra aceste produse din carne mai scumpe”, spune Mihai Vişan. Tendinţa pe viitor nu pare a fi prea roz. Cel mai probabil, mulţi vor face exact ce face şi familia Florea din Mioveni: se vor orienta către produsele mai ieftine.
„Renunţăm la medicamente”
„Toată lumea se descurcă greu”, zice Marin Florea. Şi el, şi colegii lui care sunt în aceeaşi situaţie, toţi se gândesc ce ar putea să facă pentru a ieşi din situaţia asta. Apoi, mai e şi boala asta de inimă care nu se îndură de ei nici pe timp de criză. „Ne duc medicamentele compensate la 700.000 de lei pe lună”, spune Marin Florea. Iar dacă nu sunt bani, s-ar putea să renunţe la medicamentele mai scumpe. La fel ca Elena Marinescu, colegă a soţilor Florea. Ea chiar o zice răspicat: „Primul lucru la care va trebui să renunţăm vor fi medicamentele mai scumpe!”.
Pe la farmacia condusă de Cornel Bădescu, asistent farmacist la unul dintre punctele farmaceutice din cartierul soţilor Florea, au început deja să apară pacienţi care renunţă la medicamentele compensate, ceva mai scumpe. „Unii primesc reţete compensate pe două-trei luni şi unele ajung să coste unu-două milioane. Aşa că mai avem cazuri de oameni care au renunţat la medicamentele scumpe”, spune Cornel Bădescu. Însă farmacistul pare optimist: românii „mai degrabă or să renunţe la haine, la mâncare scumpă, decât la toate medicamentele”.
„Distribuitorii au dus greul”
Producătorii de medicamente de pe piaţa românească încă mai cercetează terenul pentru a trage o concluzie clară dacă sunt sau nu loviţi de criză în România. Potrivit datelor Cegedim, compania de cercetare specializată în industria farmaceutică, în ultima vreme din top 20 vânzări au început să scadă companiile Antibiotice, Krka, Solvay şi Gedeon Richter. „Însă nu se poate concluziona ceva fără un studiu dedicat”, arată Petru Crăciun, directorul general al Cegedim România.
Potrivit lui Viorel Vasile, vicepreşedintele Asociaţiei Distribuitorilor de Medicamente din România, importatorii de medicamente sunt afectaţi în criză de devalorizarea monedei naţionale. „Există un ordin publicat în Monitorul Oficial prin care producătorul străin nu va mai factura, începând cu aprilie, în valută, ci direct în lei. Asta ne va mai regla. Îi va afecta pe producători, însă, până la urmă, noi, distribuitorii, am dus timp de douăzeci de ani greul!”, spune Viorel Vasile. Acesta are o prognoză sumbră pentru producătorii de medicamente: „Am avut nişte discuţii şi sunt convins că în perioada asta toţi producătorii vor fi nevoiţi să reducă din costuri, chiar să renunţe la personal”.
VISURI PIERDUTE
„Bine că ne mai ţin astea vechi...”
Ce planuri minunate se urzeau până în octombrie pentru traiul soţilor Florea. Izolarea unui balcon, ceva electrocasnice noi, poate o maşină... Şi toate dacă Marin şi Maria Florea ar fi rămas la locul de muncă şi ar fi reuşit să facă un nou credit de nevoi personale. Ar fi luat, de exemplu, un televizor nou, în rate. „Dar bine că ne mai ţin astea vechi. Cât ne-or mai ţine...”, zice soţia lui, Maria.
Că soţii Florea nu se mai gândesc la aparatura visată o simt reprezentanţii unui magazin care dă în rate aparatură electrocasnică la Mioveni. Acum câteva luni, aici se trăiau clipe de decenţă comercială. Dan Toader e şef la magazin şi avea asigurate cam zece-unsprezece cereri lunare pentru achiziţii în rate. Acum, s-a ajuns la trei, hai, patru. O situaţie care impune ceva previziuni sumbre pentru comerciant.
Băncile şi restructurarea
Domnul Florea şi mii de alţi români au renunţat la gândul unui credit. Astfel, de anul trecut, numărul cererilor pentru împrumuturi bancare a scăzut la jumătate, potrivit lui Constantin Paraschiv, liderul Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci. Situaţie care ar putea duce la disponibilizări în domeniu. Federaţia condusă de Constantin Paraschiv a analizat piaţa şi a ajuns la concluzia că există posibilitatea ca, anul acesta, 6.000 dintre cei 20.000 de ofiţeri de credite din bănci să-şi piardă locurile de muncă.
„Am făcut o analiză din care se arată că 30% dintre cei 20.000 de ofiţeri de credit, câţi spune BNR că sunt în România, ar avea de suferit. Restructurări cu siguranţă vor fi cam la toate băncile”, spune Constantin Paraschiv. O altă consecinţă a crizei economice în bănci ar putea fi că, în zone ca Mioveniul, unde pluteşte şomajul în aer, sucursale ale unor bănci se vor închide.
Cu sau fără credit, pe Marin Florea şi colegii săi disponibilizaţi de la Leoni Mioveni îi roade mai degrabă o grijă sufletească: nu prea se pot obişnui cu ideea că au fost daţi la o parte atât de uşor. S-a ajuns la situaţii ce pot părea de-a dreptul absurde, din câte spun ei. Au auzit chiar că unii care aveau nunţi anunţate pentru vara acestui an încep să se răzgândească, să amâne. Să recalculeze dacă mai e loc de dragoste pe timp de criză financiară.
"Evident că ne gândim că ne va afecta criza. Efectul va fi renunţarea clienţilor de a mai cumpăra produse din carne mai scumpe.", Mihai Vişan, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii