Numărul străinilor care au obţinut autorizaţii de muncă în ţara noastră în primele şase luni ale lui 2010 a fost de şase ori mai mic decât cel anticipat de executiv pentru întreg anul.
Numărul muncitorilor străini din ţara noastră - văzuţi de români ca o ameninţare, pentru că ar accepta salarii mai mici pentru un volum mai mare de muncă - a scăzut din acelaşi motiv pentru care a crescut şi numărul de şomeri: criza economică.
Aşa arată statisticile oficiale, potrivit cărora anul "de glorie" al imigranţilor (majoritatea din ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene) a fost 2008, când în jur de 15.000 de străini au primit drept de muncă la noi, deşi executivul preconizase un contingent maxim de 10.000 de lucrători.
Ulterior, numărul lor a scăzut, ajungând ca, în prima jumătate a acestui an, să fie eliberate doar 1.378 de autorizaţii de muncă din totalul celor 8.000 propuse de guvern, la solicitarea patronatelor şi sindicatelor, după cum arată datele Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), prezentate într-un studiu lansat de Blocul Naţional Sindical (BNS).
Potrivit ORI, în total, în România lucrează oficial în jur de 2.200 de chinezi şi tot atâţia turci, urmaţi de aproape 660 de cetăţeni din Republica Moldova.
"Ilegali" în criză
Însă reprezentanţii BNS nu exclud varianta ca mulţi străini să ajungă să muncească la negru, în condiţiile în care patronii nuşi mai permit să plătească birurile pe salarii. "Informaţiile adunate, în urma unor discuţii mai mult sau mai puţin formale cu cetăţeni chinezi, ne-au sugerat o posibilă creştere a şederilor ilegale, în următorul an", se arată în studiu.
De altfel, preşedintele BNS, Dumitru Costin, susţine că principala problemă a muncitorilor străini este "executarea contractelor de muncă şi respectarea legislaţiei de către angajatorii români". O mare problemă o reprezintă şi lipsa informaţiilor legate de drepturile pe care străinii le au în România, adaugă Costin.
Dintre toţi, cetăţenii chinezi "par cel mai vulnerabil grup dintre cele cercetate", mai ales din cauza necunoaşterii limbii române, dar şi a costurilor foarte mari pentru întoarcerea acasă.
Majoritatea lucrează în construcţii, muncesc 11 ore pe zi şi câştigă câte 900 de euro pe lună. "Doar 300 de euro le revin lor, restul merg către familie pentru a achita taxa de 10.000 de euro plătită fimei intermediare din ţara natală care i-a adus în România", mai arată autorii studiului. În plus, chinezii se tem de neplata salariului, de siguranţa locului de muncă, dar şi pentru integritatea lor fizică. Cei mai mulţi au declarat că vor să se întoarcă în China după terminarea contractului.
În ceea ce-i priveşte pe vietnamezi, cercetarea arată că şi ei au ajuns în România tot prin firme de intermediere, însă nu au plătit comisioane.
Majoritatea muncesc pentru prima dată în altă ţară şi câştigă, în medie, 350-390 de dolari lunar. Şi ei vor să revină în ţara natală, dar, spre deosebire de chinezi, 17% au declarat că ar fi tentaţi să încerce să ajungă în alt stat al UE.
Moldovenii, ca la ei acasă
În schimb, cetăţenii moldoveni "nu par să aibă conştiinţa unui imigrant, nefiind o poziţie cu care să se identifice", arată cercetarea. Ei vin aici fie pentru a obţine cetăţenia română, fie pentru a lucra în alt stat UE.
Studiul realizat de BNS împreună cu Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi a fost realizat pe un eşantion de 684 de lucrători chinezi, vietnamezi, moldoveni şi români, la care se adaugă 336 de interviuri cu angajaţi şi angajatori.
SPRIJIN
Birouri de consiliere pentru imigranţi
Plecând de la rezultatele studiului, autorii proiectului vor să creeze şi centre de informare pentru lucrătorii extra-comunitari care vor să vină să lucreze în România. În aceste birouri ce vor fi deschise la nivel naţional, cetăţenii străini vor fi consiliaţi în ceea ce priveşte legislaţia în domeniul pieţei forţei de muncă din România, a legislaţiei muncii, a drepturilor şi a obligaţiilor pe care le au şi vor putea afla ce avantaje au în conflictele cu angajatorul dacă se înscriu într-un sindicat.
De asemenea, imigranţii vor primi o mână de ajutor pentru refacerea documentelor furate sau pierdute, dar şi în cazul în care vor să-şi găsească un loc de muncă în România fără intermediari.