„Crivățul rusesc” văzut din România. Autoritățile estimează un deficit de 600 MW în Republica Moldova

De luni, 16 decembrie, Republica Moldova a intrat în stare de urgență energetică. Măsura luată de guvernul de la Chișinău și aprobată de Parlament este necesară, potrivit declarației premierului Dorin Recean, din cauza „riscurilor majore la adresa securității energetice și a eventualelor efecte de ordin umanitar în stânga Nistrului”, scrie jurnalul.ro.

Starea de criză s-a instalat gradual. O recentă creștere a prețului la gaze fiind primul semn rău prevestitor pentru iarna care în Est vine și se simte mai repede.

„Urmează o iarnă foarte grea”

Dorin Recean dăduse semnalul când a anunțat, la sfârșitul lunii noiembrie, în ședința Guvernului de la Chișinău, că „urmează o iarnă foarte grea”.  Avertismentul a fost trimis atât spre populație, cât și spre comunitatea internațională, cu accent spre UE. Îngrijorarea decurgea dintr-o succesiune de evenimente, cu efect direct în balanța energetică a Republicii Moldova. Acest lucru deoarece la 31 decembrie expiră contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Contract pe care Kievul nu-l reînnoiește, regiunea transnistreană rămânând astfel fără gaze.

Republica Moldova cumpără din regiune energie electrică produsă din gaz rusesc. Astfel, în lipsa acestuia, țara va trebui să găsească o sursă de echilibrare a consumului propriu. Situația poate fi salvată doar cu ajutorul unor importuri masive suplimentare de energie electrică din România și Ucraina. Acțiuni posibile prin conexiunile rețelei existente, sau/și prin cumpărarea de gaz transportat pe rute ocolitoare, cu prețuri mult mai mari. La București se anunță însă desființarea Ministerului Energiei, într-o perioadă de mari tensiuni pe piața regională a energiei și accentuate de perspectiva eliminării plafonării prețurilor.

Demiterile în lanț în instituțiile care gestionează domeniul energiei în Republica Moldova au culminat cu schimbarea ministrului de resort. Ministrul Victor Parlicov, înainte de demitere, încercase să salveze situația printr-o vizită controversată în Rusia. Atunci, oficialii Gazprom nu au adus o clarificare a derulării livrărilor. Complicațiile istorice moștenite din vremea URSS, decurgând din sistemul de conectare care traversează Ucraina, au ajuns la scadență, fiind folosite brutal și în războiul hibrid.

Criza frigului în regiunea transnistreană, cu datorii inventate

Sistarea gazelor în regiunea transnistreană, aflată într-o zonă gri de statalitate, ar conduce la o criză umanitară căreia autoritățile de la Chișinău vor trebui să-i facă față. „Acești oameni riscă să rămână fără căldură și electricitate în plină iarnă. Sunt cetățenii noștri și avem responsabilitatea să găsim soluții pentru a preveni o catastrofă”, a declarat Dorin Recean.

Problema nu este „locală”, presa europeană acordând importanță subiectului. O analiză Deutsche Welle (DW)  aprecia că „o catastrofă umanitară în regiunea transnistreană ar însemna un val de refugiați interni de câteva sute de mii de persoane dinspre Tiraspol spre Chișinău, căruia autoritățile moldovene nu-i vor putea face față”.

Titular al contractul cu Gazprom este Moldovagaz, dar Rusia a livrat gaz pentru regiune, pentru a ține în viață autoritățile separatiste. Valoarea acestor „gratuități”, contabilizate separat de Gazprom, s-ar ridica la 10 miliarde de dolari. Un diferend de plăți cu audit internațional a reținut pentru Moldovagaz doar câteva milioane de dolari. Rușii insistă pe o datorie inventată de 700 de milioane de dolari a Republicii Moldova, auditul constatând că datoria s-a prescris.

În prezent, Republica Moldova nu mai cumpără gaz de la Gazprom. Țara a înlocuit importurile din Rusia cu surse din România și piața europeană pentru consumul de pe malul drept al Nistrului. Pentru a asigura cu gaz Transnistria, livrând în continuare gratuit, așa cum o face de peste trei decenii, Gazprom are o singură rută, prin revers, pe gazoductul transbalcanic, prin Turcia, Bulgaria, România și Republica Moldova.

Chișinăul s-a angajat să nu blocheze drumul gazului rusesc spre regiunea transnistreană pe această conductă, cu traseu mult mai lung, și costuri aferente superioare. Gazprom, aflat într-o situație financiară tot mai grea, după sancțiunile în cascadă aplicate Rusiei, ca stat agresor, nu este dispus să suporte pierderi și mai mari.

Scut uman cu transnistreni înghețați

Gazprom insistă ca Republica Moldova să facă presiuni asupra Ucrainei. Acest lucru pentru a permite tranzitul gazelor spre regiunea transnistreană. Ucraina a refuzat acest compromis. Aceasta deoarece în regiune este posibil un colaps economic după 1 ianuarie 2025. Cu această nouă problemă pusă în sarcina ei, Republica Moldova are evident nevoie de sprijinul partenerilor externi pentru depășirea crizei energetice.

Ministrul demis, Victor Parlicov, declara că ajutorul pe care îl va primi populația din regiunea transnistreană ar urma să fie integrat într-un plan mai amplu. Este vorba de un proiect politic de reintegrare a țării. Guvernul moldovean urmează să anunțe felul în care va sprijini populația din regiunea transnistreană pentru a face față situației energetice. Situație care a devenit extrem de complicată pe ambele maluri ale Nistrului.

Cel mai important furnizor de energie electrică din Republica Moldova este centrala termoelectrică de la Cuciurgan. Aceasta se află în regiunea transnistreană. Centrala asigură în acest moment circa 37 la sută din consumul de energie electrică al Republicii Moldova. Prin sistarea livrărilor de gaze rusești către regiune se va produce automat o scumpire substanțială a energiei electrice pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului, dar și un dezechilibru major, pentru acest motiv fiind instituite măsurile de urgență.

O altă treime din consum este asigurat din energia cumpărată de pe bursa română de energie - OPCOM, și de la parteneri din România și Ucraina. Nuclearelectrica și Hidroelectrica au contractele principale de livrare, stabilite pe baze comerciale. Restul de o treime din energia electrică este produsă în centralele de termoficare de la Chișinău și Bălți. Probleme ridică livrările contractate din Ucraina, al cărei sistem energetic este supus continuu loviturilor de către Rusia.

Ministrul Burduja: Punem umărul la efortul Chișinăului de a trece iarna

România este pregătită să sprijine Republica Moldova pentru a trece cu bine această perioadă critică. Se menționează într-un comunicat al Ministerului Energiei, difuzat după anunțul autorităților de la Chișinău privind instaurarea stării de urgență energetică.

„Inclusiv prin sprijinul nostru și al UE, frații noștri de peste Prut nu trebuie lăsați să ajungă iar la mâna Rusiei pentru a putea trece această iarnă cu bine”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Ministerul român al Energiei anunță care sunt modalitățile concrete ale ajutorului. Pentru furnizarea de energie electrică, Nuclearelectrica și Hidroelectrica sunt în contact cu Energocom pentru a analiza livrări suplimentare de energie electrică spre Republica Moldova. Capacitatea de transfer pentru importuri din România este de 315 MW. Totodată, se preconizează o creștere de 80 MW în săptămâna următoare.

În ceea ce privește aprovizionarea cu gaz, România dispune de stocuri de gaze în depozite. Țara este pregătită să analizeze opțiuni de extragere prioritară în cazul în care livrările către regiunea transnistreană vor fi afectate. Echilibrarea sistemelor de transport gaze prin colaborarea VestMoldTransGaz și Transgaz este considerată „o soluție esențială pentru atenuarea impactului în primele zile ale crizei”. Totodată, este facilitat prin intermediul Ministerului Energiei dialogul dintre Energocom și companiile românești Nuclearelectrica, Hidroelectrica și OMV pentru livrarea necesarului de energie peste Prut și asigurarea prin Moldelectrica și Transelectrica a soluțiilor tehnice necesare.

În contextul în care centrala de la Cuciurgan ar putea să nu mai producă energie pentru malul drept al Nistrului, România este pregătită să sprijine Republica Moldova, cu suportul partenerilor europeni, pentru acoperirea unui deficit estimat la 600 MW, menționează comunicatul citat.

Situația energetică în regiunea transnistreană, discutată în Parlamentul de la Chișinău