Editorialul publicat de Ion Cristoiu pe blogul său și în Evenimentul Zilei a adus o reacție instantanee a Serviciului Român de Informații.

Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, a oferit un drept la replică din partea instituției pe care o reprezintă.

“Despre finanțarea terorismului și un drept la replică pentru cristoiublog.ro

Urmare a articolului publicat sâmbătă, 21 octombrie, pe site-ul cristoiublog.ro, cu titlul “De ce trebuie ca directorul SRI, Eduard Hellvig să își dea demisia”, semnat de domnul Traian Horia, aș dori să fac următoarele precizări.  În articolul publicat pe cristoiublog.ro se vorbește despre faptul ca Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a trimis către SRI informații despre finanțarea terorismului de pe teritoriul României, iar SRI nu a făcut nimic cu acestea și lasă de înțeles că aceste informări conțineau dovezi! Pentru acest fapt, dar și pentru că SRI nu combate eficient, tot potrivit acestui articol, fenomenul migrației, directorul SRI ar trebui să își dea demisia. Iată câteva elemente pe care, cu tot respectul, autorul articolului ar fi trebuit să le ia în considerare:

1. Dovedirea infracțiunii de finanțare a terorismului

Finanțarea terorismului este o infracțiune pe cât de gravă, pe atât de complexă din punct de vedere al investigării acesteia, iar investigarea se realizează exclusiv de către organele abilitate prin lege! Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălarii Banilor (ONPCSB) a trimis, într-adevăr, în perioada menționată în articol, 53 de sesizări/informări către SRI. În articolul respectiv se menționează că ONPCSB își transmite sesizările însoțite de dovezi. Această afirmație este falsă. ONPCSB nu atașează dovezi, ci prezintă o serie de tranzacții financiare derulate de unele persoane, pe baza unor itemi predefiniți (statul de proveniență, cuantumul sumelor și destinațiile sumelor etc), fără a indica în mod clar că tranzacțiile au legătură cu persoane sau entități conexate terorismului.  Fiind vorba de presupuse infracțiuni, nu SRI trebuie să aibă capacitatea de a demonstra fapta penală. SRI desfășoară activități informativ operative și de combatere a fluxurilor de finanțare și pune la dispoziția procurorilor toate datele și informațiile obținute.  O suspiciune cu privire la transferul de fonduri către zone de conflict nu generează imperativ faptul că se finanțează terorismul. La nivel european și atlantic este dificil de demonstrat destinația finală a fondurilor, care să genereze dovezi palpabile de finanțare a terorismului.

2. Aproape toate sesizările au fost clasate din lipsă de probe

Mai mult, DIICOT a clasat marea majoritate a acestor sesizări de la ONPCSB din lipsa probelor, nefiind evidențiate fapte penale de finanțare a terorismului. Niciuna din informările ONPCSB nu a stat la baza unei sesizări către organele de urmărire penală (OUP) pentru deschiderea unui dosar de urmările penală pe terorism.  Pentru o corectă înțelegere, aș vrea să menționez că un transfer bancar dintr-un cont din România către un cont din Siria, Liban, Afganistan etc. nu este o dovadă a finanțării terorimsului, ci o suspiciune ce trebuie dovedită.  Toate sesizările ONPSCB sunt trimise în dublă cheie, atât către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), cât și către SRI. Ce face SRI? Dacă Serviciul, pe competențele sale legale, are date suplimentare legate de aspecte relevante pe profil antitero, propune adoptarea, în funcție de caz, a unor măsuri administrative sau sesizarea OUP.  SRI este obligat să pună aceste date la dispoziția parchetului.  Concret, în anul 2017, la propunerea SRI au fost adoptate măsuri administrative asupra a doi cetățeni străini, proveniți de pe spații cu problematică teroristă activă, implicați în activități conexe fenomenului terorist (dar nu finanțare a terorismului). În cadrul investigațiilor derulate de SRI asupra celor două persoane, instituția noastră a efectuat verificări suplimentare inclusiv prin transmiterea de solicitări punctuale către ONPCSB, potrivit competențelor.

3. Obligația legală a SRI în prevenirea și contracararea finanțării terorismului

Atribuțiile Serviciului în domeniul prevenirii terorismului sunt cele prevăzute de art. 7 din Legea 535 din 2002, respectiv desfășuarea de activități informativ / operative de prevenire. ONPSCB este parte a Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT). De asemenea, SRI, în calitate de coordonator tehnic al SNPCT, poate asigura, în mod operativ, schimbul de date și informații între autoritățile și instituțiile publice componente ale SNPCT.  SNPCT este un sistem național foarte bine articulat, care asigură o bună cooperare între toate instituțiile componente. Pe lângă cele 53 de informări adresate de ONPCSB către SRI și, în paralel, către PICCJ, în perioada 2010 / 2017, SRI / DGPCT a transmis 181 solicitări către ONPCSB și a recepționat 126 de răspunsuri.

În măsura în care, după verificările efectuate la nivelul SRI, sesizarea ONPCSB se confirmă, SRI informează Parchetul competent.

4. SRI nu are atribuții legale în limitarea cererilor de azil

Am sesizat că în articolul respectiv SRI este acuzat că nu are o strategie de combatere a fenomenului migrației. Vreau să precizez încă o dată că SRI are competențe strict pe segmentul informativ, din perspectiva afectării securității naționale și cooperează cu toate autoritățile competente pe acest palier.

În situația în care SRI deține date cu privire la riscuri teroriste asociate persoanelor care solicită o formă de protecție statului român, instituția noastră are obligația să informeze autoritățile competente. Instituția abilitată să proceseze cererile de azil este MAI / IGI.

SRI are o strategie de prevenire și combatere a criminalității organizate transfrontaliere. Migrația ilegală este una din direcțiile de acțiune conexe acestei strategii. SRI nu poate acționa decât în limitele competențelor și atribuțiilor legale stabilite prin Legea 14 din 1992 și prin alte legi speciale.

5. Concluzie

În loc de concluzie, consider că pentru o mai bună documentare a unui articol de presă, SRI stă la dispoziția mass-media cu toate datele și informațiile publice ori de câte ori acestea sunt solicitate. Poate dacă Serviciul primea o solicitare în sensul celor scrise, opinia publică ar fi fost informată corect despre problematica finanțării terorismulu și fenomenul migrației”, a fost mesajul postat.