Potrivit unui studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Washington, creierul femeilor este cu aproximativ trei ani mai tânăr decât al bărbaților. Acesta ar putea fi încă un motiv pentru care femeile tind să rămână mai agile din punct de vedere psihic pentru o perioadă mai mare decât bărbații.
Într-un material publicat săptămâna aceasta în Buletinul Informativ al Academiei Naționale de Științe, cercetătorii de la această instituție precizează să au studiat un număr de 205 oameni pentru a descoperi modul în care creierul lor folosește o anumită cantitate de zahar în cadrul unui proces numit glicoliză aerobă, care susține dezvoltarea creierului, dar scade în mod constant odată cu vârsta. Aceștia au scanat creierul a 121 de femei și 84 de bărbați cu vârsta cuprinsă între 20 și 82 de ani, pentru a măsura fluxul de oxigen și glucoză din creierul lor și pentru a stabili care este cantitatea de zahăr folosită pentru glicoliza aerobă în diferite regiuni ale creierului. Oamenii de știință au folosit inteligența artificială pentru a găsi legătura dintre vârstă și metabolismul creierului, adăugând într-un algoritm vârsta bărbaților și datele referitoare la metabolismul creierului. Apoi, cercetătorii au adăugat în algoritm datele metabolismului creierului disponibile de la subiecții femei, și au setat programul pentru a calcula vârsta creierului fiecărei femei, pe baza metabolismului acesteia. Potrivit rezultatelor algoritmului, creierul subiecților femei este, în medie, cu 3,8 ani mai mic decât vârsta reală a acestora, susține studiul. După aceea, oamenii de știință au inserat datele despre femei în algoritm și l-au aplicat bărbaților. Constatările care au urmat arată că, în cazul bărbaților, creierul acestora este cu 2,4 ani mai în vârstă decât etatea lor reală. De asemenea, tinerețea relativă a creierului femeilor a fost detectabilă chiar și în rândul celor mai tinere participante, care aveau între 20 și 30 de ani. Suntem la începutul înțelegerii modului în care diverșii factori care țin de gen ar putea afecta îmbătrânirea creierului și modul în care acest lucru ar putea influenta vulnerabilitatea creierului în fața bolilor neurodegenerative, a declarat autorul principal al lucrării, Manu Goyal, profesor secund de radiologie în cadrul Universității din Washington .