DEBITE. Băncile româneşti au reînceput să scoată pe piaţă împrumuturi cu dobândă mică în primii ani, care se majorează puternic ulterior şi care pot înşela clienţii în privinţa costului total al creditului.
Creditele cu o dobândă fixă, redusă în primul an sau în primii doi ani şi care creşte simţitor mai apoi au reapărut pe piaţă. Cel puţin două bănci le au în ofertă: CEC Bank, cu un împrumut ipotecar de refinanţare la promoţie şi Banca Transilvania, de asemenea cu un credit ipotecar la promoţie, ambele oferite în lei şi euro. La CEC Bank, dobânda creditului în lei este fixă, de 6,9% în primul an de creditare, după care urcă la 8,49%, în al doilea an, când se transformă în dobândă variabilă, calculată în funcţie de Robor, la care se adaugă o marjă de 3 puncte. Banca Transilvania are un credit cu dobândă fixă de 6,5% în primii doi ani, la lei, care devine ulterior variabilă şi urcă la un nivel de circa 10,15 sau 10,65% din al treilea an. Cum rişti să te păcăleşti Ofertele pot induce în eroare debitorii, deoarece permit doar foarte greu o comparaţie de costuri cu celelalte oferte de pe piaţă. Astfel, Banca Transilvania afişează pe site-ul propriu o dobândă anuală efectivă de doar 9,69% pentru lei, la un credit acordat pe 30 de ani, care, timp de 28 de ani, are o dobândă de 10,65%. Doar în primii doi ani dobânda este de 6,5%. Prin urmare, costul total al creditului (DAE) prezentat de bancă, care ar trebui să includă dobânda, comisioanele şi taxele percepute pentru acest produs, este mai mic decât dobânda plătită de client aproape pe toată durata creditului. Cum este posibil? Explicaţia vine de la un ofiţer de credite: "La calculul DAE a fost luat în considerare nivelul dobânzii din primii doi ani", care este însă mult redusă în raport cu costul real al creditului. La CEC Bank nu există această problemă. Însă clientul poate fi atras de rata mai mică din primul an, când dobânda este scăzută. Când verificaţi dacă împrumutul este mai avantajos decât cel de acum, ar trebui să vă raportaţi la rata majorată, din al doilea an de creditare sau să comparaţi sumele totale de rambursat. Deşi ar mai avea de lucrat la capitolul transparenţă, băncile se încadrează totuşi în limitele legalităţii cu produsele, spun reprezentaţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). Lecţia crizei, învăţată "La cei doi operatori economici nu au fost înregistrate abateri în sensul în care aceştia informează consumatorii cu privire la principalele caracteristici ale produselor de creditare, inclusiv pe baza unui exemplu reprezentativ, în conformitate cu prevederile legale", au declarat aceştia, pentru "Evenimentul zilei". În plus, în raport cu anii 2007-2008, când majoritatea băncilor erau dispuse să accepte un grad de îndatorare ridicat pentru client, ca să ofere un credit cât mai mare, băncile au devenit mult mai prudente. Astfel, atunci când se face calculul gradului maxim de îndatorare pe care şi-l permite clientul, băncile iau în calcul nivelul cel mai mare posibil al ratei. Clientul nu se poate astfel trezi în situaţia că nu mai poate achita creditul, când rata se scumpeşte.