PIB-ul celei de-a doua economii a lumii a înregistrat o scădere cu 6,8% pe primul trimestru, în plină epidemie de COVID-19. Prăbușirea cererii mondiale face și mai complicată revenirea, îngijorând regimul comunist.

Epidemia de coronavirus a aplicat Chinei un șoc economic fără precedent de la era lui Mao, scrie într-o analiză Le Figaro.

„Uzina lumii”, cum este alintată China de admiratorii săi, a înregistrat o contracție a PIB-ului de 6,8% în primele trei luni ale anului, potrivit statisticilor oficiale date publicității vineri la Beijing.

Este prima scădere de la începutul anilor 1990, de când regimul comunist dă publicității cifrele oficiale, fapt care confirmă amploarea impactului economic al epidemiei, care a paralizat economia săptămâni întregi și care continuă să afecteze reluarea activității.

Cifrele institutului național de statistică, date publicității vineri, 17 aprilie, contrastează izbitor cu creșterea de 6% afișată în 2019, și confirmă dificultățile relansării activității, într-o perioadă în care pandemia afectează cererea și consumul pe plan mondial, și când se vorbește tot mai insistent despre riscul apariției unui al doilea val.

Din acest punct de vedere, China a început deja să înregistreze o nouă creștere a numărului de infecții.

China „trebuie să înfrunte noi dificultăți și provocări, pentru a reporni activitatea și producția”, a recunoscut în fața presei Mao Shangyong, un purtător de cuvânt al institutului de statistică.

Săptămâna trecută, Biroul Politic al Partidului Comunist, prezidat de Xi Jinping, exprimase „îngrijorări” legate de acest subiect.

Această cădere pune sub semnul întrebării obiectivul de creștere anuală de 5,5% pe care presa oficială, precum China Daily, continuă să-l afișeze, scrie Le Figaro.

FMI a reevaluat prognoza de creștere pentru China pe 2020 la 1,2%.

Această cifră este nivelul minimal pentru ca regimul să-și respecte promisiunea de a dubla mărimea PIB-ului la sfârșitul acestui deceniu, o miză politică și propagandistică importantă pentru Xi Jinping, cu un an înainte de centenarul Partidului, în 2021.

Ultima recesiune a colosului asiatic a avut loc oficial în 1976.

În ciuda eliminării obligativității izolării, în Hubei și în mai multe metropole, consumul (motorul creșterii economice) își revine cu mare greutate, în condițiile în care oamenii continuă să evite magazinele și restaurantele, de frica unui al doilea val de epidemie.

În martie, vânzările cu amănuntul au scăzut din nou, cu 15,8% pe ultimele 12 luni, însă producția industrială a înregistrat un recul de numai 1,1%.

În ianuarie și februarie, vânzările scăzuseră cu 20,5%, în timp ce producția industrială se diminuase cu 13,5%.

Economia chineză se confruntă cu o „super presiune” în jos, avertizează Li Yuanchun, vicepreședinte al Universității Renmin, într-o analiză pentru Global Times, ziar al Partidului Comunist.

Acesta indică în special constrângerile care persistă asupra vieții cotidiene, pentru a împiedica o revenire a epidemiei, dar și riscurile financiare, mai ales lipsa de lichidități, care se adaugă la lipsa de cerere mondială.