COVID-19: Dictatura fără scăpare

Izoleta a fost vestitorul pandemiei. Un simbol al noii dictaturi care se pregătea.

Vă amintiți? Infectatul era luat de acasă și închis într-un coșciug etanș. Scena semăna cu arestările din anii ’50, când oamenii erau săltați de Volga neagră și duși în beciurile Securității cu ochelari de tablă la ochi.

În izoletă, ca și în Volgă, știai doar când intri.

În izoletă, ca și în Volgă, era un dușman al poporului.

După o vreme, izoleta, ca și Volga, a dispărut. Dictatura a rămas.

Spre deosebire de comunism, dictatura medicală este una perfectă. O dictatură fără scăpare.

Eliberarea prin vaccinare s-a dovedit o farsă. Vaccinul nu te scapă nici măcar de boală, necum de cătușele invizibile ale Sistemului.

Pentru efectul izbăvitor al vaccinului ne este dat ca exemplu Israelul. Și-a vaccinat tot poporul în trei luni și pasămite acum poporul zburdă liber. „Să facem cu toți la fel!”, îndeamnă propaganda.

Ceea ce nu spune propaganda este că „experții” din Israel au avertizat în privința unui nou val de epidemie în iarnă.

Ceea ce înseamnă un nou lockdown și un nou hei-rup vaccinal. În varianta fericită. Pentru că „experții” israelieni avertizează și asupra posibilității ca „virusul să fie mai puternic decât vaccinul”! Ceea ce face necesară inventarea unui nou vaccin.

Când „experții” vorbesc despre o nenorocire posibilă, poți să fii sigur că aceasta va veni cu siguranță.

Așadar, Israelul nu a scăpat. Doar i s-a dat puțin drumul prin curte. C-așa-i virusul de la munte!

*

Marea Britanie este un alt exemplu scos în față de propaganda înțepătorilor. Prima țară din lume care a început vaccinarea.

Puține locuri de pe planetă au fost mai terorizate de Dictatura COVID. Lockdown draconic și prelungit, uși sparte de poliție pentru a-ți număra musafirii, oameni săltați de pe stradă în uralele colaboraționiștilor, sondaje cu multe procente încântate de carantină…

În această atmosferă de groază, șeptelul Majestății Sale a fost vaccinat masiv: 60% din populație. După multe luni de carceră grea, britanicilor li s-a dat drumul afară. Imaginile cu oamenii veseli, care își savurau pintele de bere, în frunte cu Boris Johnson, au făcut înconjurul lumii.

„Au răbdat, dar a meritat”, a fost mesajul transmis de propagandă. Libertatea merită o înțepătură și un an de izolare.

Ce nu a spus propaganda este că asta a fost doar arvuna. Grosul prețului abia urmează să fie plătit: „experții” britanici avertizează că este posibilă reintroducerea carantinei, dacă vaccinurile nu fac față noilor tulpini.

Iar tulpinile noi apar pe bandă rulantă: braziliană, sud-africană, britanică, americană, californiană... Toate neamurile pământului au tulpina lor. Ultima sperietoare vine tocmai din India.

*

Chiar și dacă noile tulpini se vor înclina în fața vaccinurilor actuale, tot nu se rezolvă nimic.

Pfizer și Moderna au anunțat că, în afara celor două doze, mai este nevoie și de o a treia, pentru „boost”. Apoi, tot așa, de câte o nouă vaccinare, la intervale de cel mult 12 luni.

Deși, zic „experții”, durata de protecție sigură (!) pentru un vaccin este doar de 6 luni.

Chiar și dacă oamenii acceptă să se vaccineze de câte ori recomandă „experții” (la 6, 9 sau 12 luni), ei tot nu își redobândesc libertatea.

Pentru că vaccinații continuă să se îmbolnăvească și să răspândească boala.

Asta îi încurcă puțin pe adepții „Pașaportului de vaccinare”: ei nu pot răspunde cu ce este mai puțin periculos un vaccinat decât un nevaccinat. Și, în aceste condiții, de ce îți mai trebuie pașaport.

De aceea, în viitorul document, botezat duios „Certificat verde digital”, care urmează să intre în vigoare din vară, dreptul de a călători liber va fi asigurat fie de vaccinare, fie de un test negativ, fie de o analiză a anticorpilor.

Spre deosebire de ultimele două, vaccinarea este gratuită, pentru a îmbia la înțepare.

Înduioșătoare este grija pe care o au liderii politici de a sublinia că „Certificatul” are rolul de „a facilita mișcarea sigură și liberă” și nu este o „precondiție pentru a-ți exercita libertatea de mișcare”.

Minciuna este de o grosolănie fără de margini. Mișcarea nu este nici sigură (cum s-a văzut mai sus), nici liberă. Pentru că presupune obligativitatea uneia dintre cele trei măsuri.

UE va legaliza Pașapoartele COVID, însă nu le va declara obligatorii. Într-un gest de mărinimie, ea va lăsa statelor membre dreptul de a le impune sau nu cetățenilor care circulă dintr-o țară într-alta.

Obligativitatea prezentării unui document doveditor al stării de sănătate funcționează deja la intrarea în aproape toată țările europene.

În privința drepturilor și libertăților interne, țările vor mima neputința de a se opune adoptării Pașapoartelor de către companiile private.

Sub generosul pretext al protejării clienților, Pașapoartele vor putea fi solicitate în cele mai diverse ocazii, de la restaurant la supermarket, de la metrou la rată, de la concert la closet public.

Ironia soartei face ca, în timp ce rasialismul și lupta împotriva discriminării au devenit doctrină obligatorie pentru societatea contemporană, să se instituie la nivel global apartheidul sanitar.

Nevaccinații sunt noii negri.

*

Bolnavii sunt o categorie specială de deținuți. Ei nu au nici un drept. Sunt ultimii dintre robi, care se uită cu jind la soarta lui Vasile Porojan

Nu au dreptul de a se trata acasă, chiar dacă fac o formă ușoară a bolii. Nu pot lua o aspirină și un piramidon, sau un polidin în fund, ca pe vremuri. Trebuie să se prezinte la medicul de familie.

Acesta dă din umeri: nu îi poate prescrie nici un tratament, pentru că medicamentele necesare nu se găsesc în farmacii. Doar în spitale. Așa e protocolul.

(Omul nu trebuie lăsat să se trateze singur acasă: ar scăpa din gheara lungă a sistemului și toată dictatura s-ar duce dracului.)

Prin urmare, medicul de familie se uită lung la pacient. Dacă îl vede că pică din picioare, îl pune să sune la 112 și-l lasă în plata lui Arafat.

Dacă îl vede că încă se ține bine, îl trimite acasă și să aștepte evoluția bolii. Trimiterea acasă este însoțită de urarea de specialitate: „Sănătate”.

Îmbărbătat, bolnavul merge la domiciliu și face frecții cu Diana, bea agheasmă și își pune prietenii să dea acatiste.

Dacă acest tratament nu ajută și boala se agravează, omul este dus la spital. Aici, după ce i se ia telefonul, i se interzice să fie vizitat și este încuiat în salon, sunt două posibilități: ajunge la ATI sau nu.

Dacă ajunge la ATI, Dumnezeu să-l ierte! I-au intrat zilele în sac de plastic!

Dacă nu ajunge la ATI, se întoarce marcat pe viață, dar bucuros că s-a imunizat natural.

Dacă e exagerat de curajos, apare la TV și mărturisește grozăviile pe care le-a trăit.

Apoi, supraviețuitorul așteaptă. Un nou val, o nouă tulpină, un nou vaccin.

Pentru că Dictatura COVID este una perfectă: nimeni nu scapă definitiv.