Vorbim tot mai des în aceste zile dramatice despre armata în alb, aflată în prima linie în bătălia cu pandemia. Medici şi asistenţi. Şi aproape în fiecare zi aflăm că numărul lor se împuţinează. Că şi ei cad victime infectării cu coronavirus. Din cauza lipsei materialelor de protecţie sau din inconştienţa unora care se duc la spital şi dau date eronate. De foarte multe ori, personalul medical din spitale este copleşit de ceea ce se întâmplă.
Cum, dar mai ales cine, i-ar putea ajuta şi sprijini? Şi nu mă refer aici la fabricile autohtone care îşi schimbă din mers activitatea şi încep să producă materiale de protecţie sau dezinfectanţi. Nici de spiritul civic al celor care se duc la spital şi mint, infectând personalul medical cu care vin în contact. Ci la medici care, la această oră, nu au nici un fel de statut şi care nu sunt folosiţi în această bătălie. Este ca şi cum ai fi la război, ai soldaţi, este adevărat, nu foarte instruiţi, dar nu-i foloseşti.
Este vorba despre absolvenţii facultăţilor de medicină, care nu au luat examenul de rezidenţiat. Promovarea acestui examen se face cu minim nota şase. Ei bine, aceşti absolvenţi nu au obţinut această notă şi nu sunt nici cal, nici măgar, cum se spune în popor. În lege, sunt denumiţi ”medici cu competenţe limitate”. Nu au dreptul la parafă. Deci, nu pot face un consult şi nu pot elibera reţete.
Acum însă, suntem într-o situaţie cu totul şi cu totul specială. Se face apel la voluntari, care nu au absolvit, totuşi, medicina. Se face apel la studenţii de la facultăţile de medicină. Dar nimeni nu s-a gândit până acum la aceşti medici. Cu competenţe limitate, este adevărat, dar totuşi medici.
După ultimile estimări, numărul acestora ajunge la aproximativ 4.000. O parte dintre ei au plecat din ţară. Unii pentru a-şi face rezidenţiatul în străinătate, alţii pentru a lucra în spitale ca asistenţi.
Putem noi folosi acum, în plin război, şi aceşti oşteni? Prof. dr Radu Mircea Gorgan, directorul medical al spitalului „Bagdasar Arseni” ne-a declarat:
„Desigur că ar fi foarte buni şi de ajutor aceşti oameni care au totuşi pregătire medicală, ca absolvenţi de facultate. Unii dintre ei chiar au terminat cu note mari, dar din cine ştie ce motive nu au reuşit să ia nota şase la rezidenţiat, aşa că nu au voie să lucreze în spitale. Desigur, nu se pune problema să pună un diagnostic sau să dea un tratament, aşa cum face un medic. Dar ca paramedici, mai ales pe SMURD, eu cred că ar fi foarte utili. Să nu uităm că în ţara asta nu este doar o singură boală, pandemia de coronavirus. Asta va trece. Există bolnavii cronici, pe care nu avem voie să-i uităm, chiar în aceste condiţii dificile. La care se mai adaugă problemele medicale de fiecare zi, răniţii din accidente, comoţii cerebrale, etc. Sunt 400.000 de români în ţara asta, bolnavi de cancer. Sunt oameni care trebuie să facă dializă. Şi ei trebuie îngrijiţi. Cu ei ce facem? Îi trimitem acasă, până se termină pandemia?
Acum este încă oarecare linişte, pentru că oamenii nu au voie să iasă din case. Dar peste două sau trei săptămâni, când unele spitale judeţene vor fi la pământ, acei bolnavi vor veni către Bucureşti.
Aşa că este bine să se apeleze la absolvenţii de medicină, cei fără rezidenţiat. Să se facă un cadru legislativ, în condiţiile de acum. Dar, aşa cum am spus, să lucreze doar în anumite sectoare, mai ales la intervenţiile de urgenţă şi la triaj.”
Alexandru Gheorghe, medic primar boli infecţioase: „Orice mână de ajutor este binevenită în condiţiile de acum. Ar fi foarte buni la triaj, spre exemplu. Ne-ar mai degreva pe noi, personalul din spital şi ne-am putea ocupa mai bine de cei internaţi. În plus, filtrul ar fi mult mai profesionist şi pericolul de a pătrunde cineva cu coronavirus în unitatea spitalicească ar fi mult mai mic. Dar nu ştiu dacă există cadru legislativ pentru asta.”
Aşadar, Ministerul Sănătăţii face apel la voluntari, care nu sunt de profesie medici, la studenţii de la medicină, dar a uitat cu totul de absolvenţii care nu au promovat rezidenţiatul, numiţi şi medici cu competenţe limitate.
Iar în bătălia asta, este nevoie de fiecare soldat. Chiar dacă nu este foarte bine instruit.