Cei care nu vor să mai aibă grija facturilor la utilităţi trebuie să facă o investiţie de aproape 18.000 de euro.
Cum poţi uita de căderile de tensiune care ţi-au distrus electrocasnicele, să ai apă caldă non-stop la discreţie fără să-ţi fie frică de faptul că mâine se va opri? Îţi faci o casă independentă energetic. Te costă în jur de 18.000 de euro, nu te mai interesează cât de aproape este reţeaua de electricitate şi îţi construieşti casa unde doreşti.
La Agigea s-a construit o casă-proiect, prin intermediul căreia specialiştii de la Institutul de Cercetări Electrotehnice încearcă să găsească variantele optime pentru o locuinţă independentă energetic.
"Pentru că e vorba de o cercetare, în această casă sunt integrate mai multe sisteme. Însă am primit cereri de la oameni care doresc să-şi contruiască astfel de locuinţe şi încercăm să le dăm varianta cea mai bună", a declarat prof. Dan Teodoreanu, unul dintre coordonatorii acestui proiect.
Construcţia de la Agigea are o suprafaţă utilă de 191 mp şi ar putea oferi unei familii o mulţime de facilităţi. Printre altele, îşi produce singură energia electrică, termică şi are un sistem de securitate care poate preveni incediile, anunţă din timp fenomenele meteorologice extreme sau chiar seismele.
Investiţia pentru curent şi apă caldă, 8.000 de euro
La o casă medie, energia electrică şi apa menajeră s-ar rezolva cu aproximativ 8.000 de euro. "Dacă ar fi să ne raportăm la costurile actuale, cam în 6-7 ani îţi recuperezi investiţia. Iar dacă reţeaua de energie electrică este la mai mult de un kilometru, potrivit calculelor noastre, e mai avantajos să ai sistem individual cu panouri fotovoltaice ", este de părere prof. dr. ing. Nicolae Olariu, preşedintele Asociaţiei Patronale Surse Noi de Energie.
Potrivit calculelor, o familie ar consuma între 2 şi 4 kWh/zi. Asta ar însemna că ar trebui să monteze panouri fotovoltaice pe o suprafaţă între 15 şi 20 de metri pătraţi, ceea ce ar duce la un preţ cam de 6.000 de euro. Mai mult, panourile solare ar putea deveni o alternativă foarte practică la anveloparea termică a blocurilor.
"Pe lângă efectul de seră pe care îl produc, iarna pereţii pot fi încălziţi şi de pierderile de energie. Vara va fi răcoare datorită sistemului de ventilaţie care este montat pe această instalaţie. Costurile sunt aceleaşi ca şi la case. Un kilowatt care se produce pe 10 metri pătraţi de panouri fotovoltaice ar costa în jur de 3.500 de euro", a precizat inginerul Olariu.
Încălzirea
Problema apei calde menajere se poate rezolva relativ simplu şi ieftin. Captatoarele solare, care se pot amplasa tot pe acoperiş, ar costa în jur 1.500 de euro.
Partea cea mai importantă este încălzirea. Aceasta fiind de fapt şi cea mai scumpă. Specialiştii recomandă pompele de căldură, care ar costa cam 10.000 de euro.
În România se comercializează mai multe tipuri: cele care preiau căldura din sol, din aer, din pânza freatică şi cele de mare adâncime. Pompa este o alternativă la sistemele tradiţionale ce funcţionează pe gaz, care folosesc curent electric sau combustibili solizi. Principiul este cam acelaşi ca al frigiderului, numai că în sens invers. Pompa ia căldura din sol, aer sau apa freatică şi o aduce în locuinţă sub formă de agent termic.
"Pentru o casă de 150 de metri pătraţi, un sistem de panouri fotovoltaice costă în jur de 6.000 de euro, iar investiţia se amortizează în aproximativ şase ani." NICOLAE OLARIU, preşedinte Asociaţia Patronală Surse Noi de Energie
FĂRĂ PIERDERI
Ce materiale trebuie să cumperi în plus
Pentru a fi independentă energetic, o locuinţă trebuie să fie foarte bine izolată din punct de vedere termic şi să nu se folosească sisteme convenţionale pentru încălzire. Diferenţele sunt foarte mari între o casă obişnuită cu pierderi şi cu eficienţă termică.
Dacă la prima, necesarul energetic se situează între 200 şi 350 kWh/mp anual, la cea de-a doua este de doar 15 kWh/mp anual. Într-o astfel de casă se foloseşte până şi căldură degajată de becuri.
Cele mai importante costuri pentru a-ţi transforma casa într-una independentă energetic sunt următoarele:
- Grosimea izolaţiei termice trebuie să fie mai mare de 25-30 cm (costurile ar creşte cam cu 40% pentru că avem în vedere doar grosimea polistirenului, manopera, iar celelalte materiale rămân la acelaşi preţ);
- Montarea geamurilor triple care pot izola de aproape zece ori mai bine decât o sticlă obişnuită şi nu pierd căldură (costă dublu faţă de geamurile de tip termopan);
- Materialele pentru sistemele ecologice (panourile fotovoltaice, panouri solare pentru producerea de apă caldă, pompele de căldură);
- Izolaţia podului sau a zonei de sub pardoseală nu trebuie neglijată.