Crearea Mișcării Legionare, pe 24 iunie 1927, a produs schimbări majore în istoria României, cu reverberații europene și universale până în zilele noastre, dacă avem în vedere numărul important de intelectuali de marcă care au aderat la idealurile acestei organizații, ale căror opere sunt cunoscute și apreciate în întreaga lume.
Ne referim, ca să dăm doar câteva exemple, la Mircea Eliade, Lucian Blaga, Constantin Noica, Emil Cioran, Vintilă Horia, Petre Țuțea, Nae Ionescu, Mihail Manoilescu, Radu Gyr, George Manu și alții.
Cu toate acestea, istoria acestei formațiuni de extremă-dreaptă rămâne controversată și neclară pentru generațiile de azi, deși o astfel de optică de tip comunist ar fi trebuit să dispară din cărțile de istorie și discursul public de după 1989.
O inițiativă legislativă recentă propune chiar interzicerea „apologiei legionare”, cum ar putea fi considerat citatul lui Mircea Eliade de mai jos. „Mișcarea Legiunii are dreptul să se revendice ca singură mistică creștină, revoluție spirituală, ascetică și bărbătească, cum încă n-a cunoscut istoria României… Promovarea bărbăției și a spiritului ofensiv – valori europene aristocratice – a adus de la sine o altă prefacere a spiritului tinerei generații românești”.
Oricât de ciudat ar putea părea, rândurile de mai sus sunt scrise de unul dintre cei mai mari intelectuali ai secolului XX, celebrul profesor titular și coordonator al Catedrei de Istoria Religiilor a Universității din Chicago, Mircea Eliade.