Prezența trupelor americane în Coreea datează din 1888, când un mic grup de consultanți militari și de interpreți au pus piciorul pentru prima dată în Coreea ca urmare a Tratatului de prietenie și comerț din 1882 între Statele Unite ale Americii și Coreea (Coreea), care a inițiat schimburile de țări.
Un contingent militar american mai mare a fost trimis în Coreea în septembrie 1945, când a întreprins o misiune pentru a dezarma forțele japoneze la sud de paralela 38, o linie trasată de SUA și de Uniunea Sovietică de atunci. Japonia cucerise peninsula coreeană încă din 1910.
Trupele americane au fost retrase în 1949, dar s-au întors în anul următor pentru a apăra Sudul sub mandatul Organizației Națiunilor Unite ca urmare a izbucnirii războiului coreean, primul conflict armat major al Războiului Rece.
La scurt timp după invazia venită din Nord, primul președinte al C
La câteva luni după războiul care s-a încheiat cu un armistițiu în iulie 1953, Seul și Washington au semnat tratatul de apărare reciprocă, cadrul legal ce a servit pentru prezența trupelor americane în Coreea de Sud. În noiembrie 1954, aliații au redactat „Procesul- verbal privind cooperarea în domeniul economic și militar”, un document care definește politica Seulului de a-și menține forțele sub „controlul operațional” al Comandamentului ONU condus de SUA.
UNC a transmis ulterior OPCON Comandamentului Forțelor Combinate Coreea de Sud - SUA, în noiembrie 1978, limitând în același timp rolul său în menținerea armistițiului. Comanda de război a rămas în sarcina trupelor SUA.
...(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)