Copiii nu vor mai găsi chipsuri la pungă la bufeturile din incinta şcolilor, însă vor avea voie să mănânce la grădiniţă sau la internatul şcolii până la şase porţii de cartofi prăjiţi.
În forma finală a listei Ministerului Sănătăţii Publice (MSP) cu alimentele care nu sunt recomandate în şcoli şi în grădiniţe apar contradicţii greu de explicat. Copiilor li se interzic şi li se recomandă, în acelaşi ordin, cartofii prăjiţi şi li se dă voie să mănânce alimente care pot fi periculoase, cum ar fi brânza topită sau iaurtul cu fructe.
„O porţie mică de cartofi prăjiţi nu are efecte nocive“
Dacă în lista cu alimente nerecomandate cartofii prăjiţi sunt interzişi pe motivul că au un conţinut mai mare de 20 de grame de grăsimi pe suta de grame, aceştia se regăsesc la finalul aceluiaşi ordin la categoria produselor care se pot prepara în grădiniţe sau internate. Cartofii prăjiţi nu au devenit mai sănătoşi doar după câteva pagini, explică reprezentanţii comisiei care a pus la punct forma finală a listei, ci doar se simţea nevoia unui meniu variat pentru copiii care iau măcar o masă în unităţile de învăţământ. „Mesele de la cantine sunt calculate după numărul de calorii şi aportul total de nutrienţi. Există posibilitatea ca, la un moment dat, să existe şi acest gen de alimente, cum sunt cartofii prăjiţi, pentru diversitate. Dar au fost trecute porţii mici şi s-a ţinut cont de vârstă, ca să nu se depăşească aportul caloric. O porţie mică nu are efecte nocive semnificative“, a explicat doctorul nutriţionist Gabriela Roman, membru al comisiei care a elaborat ordinul.
Alţi specialişti susţin că nocivitatea cartofilor prăjiţi nu trebuie calculată în funcţie de cantitate. „Cartofii prăjiţi sunt una dintre cele mai relevante surse de acrilamidă, substanţă neurotoxică şi cancerigenă. Asta pe lângă faptul că au o densitate energetică foarte mare şi îngraşă“, comentează profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.
Un sfert de kilogram de brânză topită pe zi
La categoria „aşa da“, Ministerul Sănătăţii a mai trecut şi produse cu un conţinut ridicat de E-uri. De exemplu, MSP recomandă copiilor de grădiniţă până la patru ceşti de iaurt cu fructe pe zi. „Se ştie faptul că aceste produse aduc aditivi alimentari în organism care produc hiperactivitate“, adaugă directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
În schimb, se recomandă laptele şi iaurtul degresate, cu toate că specialiştii subliniază importanţa grăsimii în dezvoltarea creierului copiilor. Deşi brânza topită conţine o cantitate ridicată de fosfor, care împiedică absorbţia calciului în oase, MSP le dă voie copiilor să o consume zilnic. Micuţii de grădiniţă, până în 6 ani, pot consuma chiar şi un sfert de kilogram din acest produs, se mai arată în ordinul MSP, care va rămâne pentru 30 de zile pe site-ul instituţiei, pentru a fi dezbătut public. "Cartofii prăjiţi sunt una dintre cele mai relevante surse de acrilamidă, substanţă neurotoxică şi cancerigenă. Asta pe lângă faptul că au o densitate energetică foarte mare şi îngraşă." - Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti
Recomandările noastre
