Anul agricol bun a contribuit la creşterea produsului intern brut cu 2,7% în primele nouă luni din 2013. BNR a reuşit să ţină în frâu inflaţia, astfel că rata anuală a fost de 1,83% în noiembrie, iar industria a urcat exporturile cu peste 9% în primele 10 luni din 2013.
Numai că aceste cifre îmbucurătoare pe hârtie nu se traduc şi într-un nivel de trai mai bun pentru românul de rând. "Creşterea este insuficientă pentru a se vedea în viaţa de zi cu zi", este de părere Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii.
Previziuni sumbre
Mai mult decât atât, rezultatele bune din 2013 vor fi umbrite de măsurile privind taxele şi impozitele, adoptate de Guvern în ultimele 12 luni. Acestea vor atârna greu în 2014 atât în spinarea firmelor, şi aşa cocoşate de taxele numeroase şi mari pe care trebuie să le achite statului, cât şi a populaţiei. "34 de taxe noi şi impozite majorate au fost introduse din 2013 până în prezent. 8 miliarde lei sunt tăiaţi astfel direct din buzunarele românilor. Rezultat: îngheţul a tot mai multe întreprinderi, încurajarea muncii la negru, şomaj şi preţuri mai mari, fuga investitorilor străini spre ţările învecinate cu fiscalitate mai mică", apreciază prim-vicepreşedintele PDL Andreea Paul.
Datori vânduţi la bănci
Guvernul mizează în 2014 pe creşterea consumului, în condiţiile în care statistica oficială arată că apetitul românilor pentru a cheltui s-a redus anul trecut. Totodată, analiştii sunt de părere că oamenii nu vor arunca banii pe cumpărături inutile, ci mai degrabă îi vor ţine pentru zile negre.
Chiar dacă salariile bugetarilor au fost reîntregite, iar salariul minim pe economie a fost majorat, românii abia îşi mai pot achita ratele la credite. Potrivit ultimelor date publicate de BNR, soldul restanţelor la bănci înregistrate de persoanele fizice şi juridice la sfârşitul lunii noiembrie 2013 a ajuns la 34 miliarde lei, în creştere cu 5,4 miliarde lei faţă de sfârşitul anului trecut.
Promisiuni
Socotelile Guvernului pe 2013 au dat cu minus şi în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor străine şi accesarea fondurilor europene, care ar fi generat noi locuri de muncă. "Premierul Ponta a promis că va atrage investiţii de 10 miliarde de euro până la sfârşitul anului 2013. În schimb, investiţiile străine directe se ridică la doar 1,8 miliarde de euro în primele 10 luni din anul 2013, adică sub o cincime din suma promisă", arată Andreea Paul.
Executivul nu a reuşit nici să accelereze absorbţia fondurilor europene, aşa cum a promis. Dacă la începutul lui 2013 se vorbea de atragerea a 50% din banii europeni în decursul anului, suma a fost mult mai mică, de circa 30% din fondurile alocate.
Totodată, cheltuielile publice cu investiţiile au scăzut cu peste 16%, ceea ce înseamnă mai puţine locuri de muncă şi, implicit, şanse mai mici atât pentru cei 507.600 de şomeri înscrişi în registrele autorităţilor la sfârşitul lunii noiembrie 2013, precum şi pentru miile de absolvenţi care vor încheia anul acesta cursurile sau cei care nu mai beneficiază nici măcar de ajutorul de şomaj.
Laţul fiscal
Firmele româneşti sunt sufocate de fiscalitate. Statisticile Comisiei Europene arată că o societate din România varsă la bugetul de stat 43% din profit, fapt care ne plasează în topul ţărilor europene cu cele mai împovărătoare regimuri fiscale. Spre comparaţie, în Marea Britanie taxele şi impozitele ajung la 34% din profitul unei firme, în Elveţia la 29%, iar în Danemarca la 27%. În plus, companiile de la noi plătesc 39 de taxe, faţă de doar 4 în Norvegia şi Suedia, 7 în Franţa şi 10 în Danemarca.