Bicameralism şi 325 de parlamentari aleşi într-un singur tur, numărul senatorilor şi deputaţilor în strictă interdependenţă cu scăderea sau creşterea populaţiei, pierderea mandatului pentru acel parlamentar care pleacă la o altă formaţiune politică alta decât cea pe listele căruia a fost ales, grupuri parlamentare formate din minimum cinci senatori şi zece deputaţi ai unui partid, sunt contrapropunerile USL la proiectul de revizuire a Constituţiei. Ele vor fi supuse analizei şi dezbaterii Parlamentului în viitorul apropiat sub forma unui pachet cu patru legi.
Un deputat ar trebui ales de 100.000 de cetăţeni, nu de 75.000 cum se întâmplă în prezent, propune USL. Aceeaşi propunere de lege ar urma să prevadă creşterea normei de reprezentare de la 150.000 la 200.000 pentru alegerea unui senator. Luând în considerare datele ultimului recensământ, PSD şi PNL se pronunţă pentru un legislativ bicameral format din 325 de membri.
"În propunere avem crescută norma de reprezentare, astfel încât un deputat să reprezinte 100.000 de cetăţeni, iar un senator - 200.000 de cetăţeni. Astfel, Senatul va avea 109 membri, cu 28 mai puţin, iar Camera Deputaţilor 216 membri", a explicat liderul social-democrat, Victor Ponta, subliniind că principiul pe care se construieşte numărul de aleşi ţine de norma de reprezentare şi nu de impunerea unei cifre, cum este cea de 300 propusă de preşedintele Traian Băsescu. Norma de reprezentare crescută la norma minimă din UE
Pornind de la aceste considerente, numărul de senatori şi deputaţi nu va fi bătut în cuie, putând să scadă sau să crească în funcţie de evoluţia populaţiei cuantificată la viitoarele referendumuri. Dacă populaţia va scădea, atunci numărul de aleşi va scădea implicit.
Ponta a admis că cifrele de reprezentare propuse constituie ‘o normă acceptabilă, dar minimă în UE".
"Am fi pe locul 24 din acest punct de vedere. Doar trei ţări din UE ar avea mai puţini parlamentari ca noi, celelalte 23 vor avea mai mulţi şi atunci discursul că avem mai mulţi parlamentari ca în UE va rămâne doar un discurs băsescian", a precizat liderul PSD.
Parlamentarii, aleşi şi pedepsiţi ca primarii
Cei 325 de parlamentari ar urma să fie aleşi într-un singur tur de scrutin, în fapt o replică a Opoziţiei la legea privind alegerea primarilor într-un unic tur. Candidatul care va obţine primul loc în colegiul uninominal va putea merge în Parlament, chiar dacă a întrunit mai puţin de 50% din totalul voturilor exprimate.
USL mai propune un proiect de lege menit să combată traseismul politic la nivel parlamentar. Deputatul sau senatorul care preferă să părăsească culorile partidului pe listele căruia a fost ales în această demnitate pentru a se înscrie într-o altă formaţiune politică, are acest drept, dar sub sancţiunea pierderii în mod automat al mandatului parlamentar dobândit. Prevederi similare sunt deja valabile pentru primarul sau consilierul judeţean cu dor de ducă. "Vorbim de o sancţiune a traseismului în formă pură - pleci la putere doar pentru că primeşti bani sau eşti şantajat cu dosare, împiedicăm o malformaţie democratică - un partid care nu candidează în alegeri, dar se formează ulterior prin trădări - dar împiedicăm şi schimbarea continuă a compoziţiei politice a Parlamentului', a mai afirmat Victor Ponta.
PC favorizat: Minimum cinci senatori pentru crearea unui grup parlamentar
Al patrulea proiect venit la pachet, pare a fi o mică concesie făcută de către liberali conservatorilor. Astfel, constituirea unui grup parlamentar se poate face doar în condiţiile în care există minimum cinci senatori şi zece deputaţi care au candidat sub emblema unui partid. În prezent, la Senat , un grup parlamentar nu se poate constitui decât cu minimum şapte membri, iar la Cameră este nevoie de minimum10 deputaţi.
PC dispune numai de un senator şi trei deputaţi, fotolii obţinute în urma alianţei făcute cu PSD, cifră pe care speră să o îmbunătăţească la viitoarele alegeri parlamentare, profitând de prevederile protocolului Alianţei de Centru-Dreapta. Conform acordului, PNL şi PC vor avea candidaţi comuni la parlamentare, conservatorii având alocate 21 de locuri considerate eligibile, 9 pentru Senat , 12 pentru Camera Deputaţilor.
Liderul Partidului naţional Liberal (PNL), Crin Antonescu, co-preşedintele USL, a ţinut să sublinieze că aceste propuneri de modificare a Legii electorale "nu sunt destinate unui concurs de oferte populiste cu Traian Băsescu şi băieţii lui". "Nu sunt făcute spre a fi respinse, ci sunt răspunsul nostru şi modalitatea noastră de a modifica la nivelul Legii electorale acele lucruri care au dovedit că obstrucţionează şi un proces de înnoire a clasei politice, şi gradul de reprezentativitate a parlamentarilor. (...)Nu văd nimic populist în ideea de a recalcula, ţinând cont şi de situaţia din principalele statele UE, numărul de alegători pe care trebuie să-l reprezinte un parlamentar şi, în proporţie rezonabilă, să ajungem la un număr de parlamentari mai mic şi totuşi suficient de reprezentativ. Nu văd nimic populist în a pune în acord modalitatea de a alege aceşti parlamentari. Dacă am respins sistemul de liste şi s-au exprimat atâtea nemulţumiri în legătură cu actualul sistem mixt, de uninominal combinat cu proporţional, atunci să optăm pentru uninominal curat", a afirmat Crin Antonescu.