Remunerarea pe care o primesc directorii de companii pe baza contractului de mandat va avea acelasi regim de impozite si contributii sociale ca si salariile, potrivit unei ordonante de urgenta pentru modificarea legii societatilor comerciale.
Ordonanta, aprobata de guvern si publicata, vineri, in Monitorul Oficial, este o concesie facuta managerilor nemultumiti de modificarile legii societatilor comerciale, aplicate din decembrie 2006, care interzice administratorilor si directorilor sa aiba contracte de munca la societatile pe care le conduc. Astfel, contractele de munca incheiate de administratorii si directorii companiilor nu mai sunt valabile odata cu intrarea in vigoare a ordonantei.
Piedici autohtone
Totusi, acest compromis nu-i satisface intr-o masura mai mare pe oamenii de afaceri. Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), sustine ca in noua modificare „se ciocneste conceptul modern de guvernare corporativa cu valorile noastre culturale - vechimea in munca, contributia la asigurarile sociale”.
Autoritatile trebuie sa defineasca, prin lege, statutul profesional al managerului. Ceea ce fac, de fapt, este sa introduca peste conceptul de „corporate governance”, care presupune incheierea cu managerii a contractelor de administrare sau de mandat, elementele unui contract de munca, explica reprezentantul AOAR.
Director cu statut neclar Conform ultimelor modificari ale legii societatilor, administratorul, membrii directoratului si ai Consiliului de Supraveghere trebuie sa incheie asigurari pentru raspundere profesionala. Membrii AOAR considera aceasta prevedere neclara, costisitoare si necorelata cu actualul Cod Fiscal. De fapt, „nu indivizii trebuie obligati sa se asigure, ci societatea comerciala trebuie sa-i asigure, deoarece intreprinderea, ca sa se apere, trebuie sa-si apere managerii”, sustine Florin Pogonaru.
Potrivit ordonantei, directorul unei firme cu 3-5 angajati e obligat sa incheie o asigurare de raspundere profesionala, la fel ca managerul unei companii multinationale, in conditiile in care aceste societati au capacitate financiara diferita.
Riscurile profesionale includ, spre exemplu, riscul de poluare, cel al investitiilor la Bursa sau de manipulare pe Bursa. Potrivit ordonantei, persoanele condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita nu pot fi fondatori de companii. Nici cei condamnati pentru infractiuni prevazute in legea privind procedura insolventei nu pot fonda companii.