Instanţa a anulat autorizaţia dată de Primăria Sectorului 1 pentru o casă construită pe gardul vecinului, dar nu e de acord şi cu demolarea ei.
Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, şi-a pus semnătura pe acte ilegale ce au permis unor bucureşteni să construiască abuziv o vilă în Bucureştii Noi. Situaţia se petrece din 2006, când familia Plaino de pe strada Olteniei, nr. 53A a reclamat faptul că vecinii de la nr. 55 îşi construiesc casa chiar pe gardul ei, obturându-i ferestrele cu un zid înalt de 10 metri. Reclamaţiile familiei Plaino au fost ignorate de primăria lui Chiliman, aşa că oamenii au ajuns în instanţă. Justiţia le-a făcut dreptate, pe jumătate: a anulat autorizaţia de construcţie emisă ilegal de primărie, dar n-a fost de acord şi cu demolarea casei, pe motiv că ar fi inechitabil ca pârâtul să fie de două ori pedepsit: o dată prin aceea că primăria i-a dat nişte acte ilegale, iar a doua oară să rămână şi fără casă.
Paradoxal, într-un oraş sufocat de construcţii haotice, care nu respectă nicio regulă, justiţia decide că un imobil trebuie să rămână în picioare, chiar dacă a fost construit pe baza unor ilegalităţi.
Primarul Andrei Chiliman nu comentează situaţia.
Primăria, bătută de instanţă
Familia Nae Mihai a început să-şi ridice casa pe gardul vecinilor în septembrie 2006. Pe motiv că are un teren de numai 7 metri lăţime, familia Nae şi-a plasat casa din gard în gard, fără să ceară şi acordul vecinilor, deşi primăria le ceruse asta. Fără acordul vecinilor şi fără un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), aşa cum prevede legea în cazuri de construcţii care cer derogări de la lege, primăria condusă de Andrei Chiliman a emis autorizaţie pentru casa de la nr. 55, în pofida tuturor reclamaţiilor făcute de familia Plaino. Ulterior, aceeaşi primărie s-a grăbit să recepţioneze casa familiei Nae, deşi era departe de finalizare.
EVZ a scris în vara lui 2007 despre cazul din Bucureştii Noi, sub titlul: „Cum să-ţi construieşti vilă pe gardul vecinului“. Familia Plaino deschisese deja proces primăriei şi vecinilor, cerând anularea autorizaţiei de construcţie şi demolarea casei.
În noiembrie 2007, instanţa a admis că primăria a făcut o ilegalitate şi a anulat certificatul de urbanism şi autorizaţia pe baza cărora familia Nae şi-a ridicat casa. Principiul de drept care a stat la baza anulării succesive a celor două acte este expus în decizia instanţei: „Qui nullum est nullum producit efectum“ - în traducere ar însemna că efectele unui act nul sunt şi ele nule.
Vinovatul se face că plouă
Deşi pare că a făcut dreptate, instanţ a n-a mers decât până la jumă- tatea drumului, alegând motivaţii incredibile pentru decizia de a nu cere demolarea casei. Principiul cu anularea efectelor care a funcţionat la autoriza- ţie nu mai funcţionează şi la construcţie, astfel că instanţa consideră că vila familiei Nae poate rămâne în picioare, deoarece „nu ar fi echitabil ca aceştia (familia Nae - n.r.) deşi au făcut demersurile necesare în vederea obţinerii în mod legal a autorizaţiei de construire şi nu se fac vinovaţi de încă lcarea legii în acest scop, să fie practic singurii prejudiciaţi, şi asta de două ori, o dată prin anularea actelor şi a doua oară prin demolarea construcţiei pe care au edificat-o în baza unor acte administrative doar aparent legale“.
Prin urmare, instanţa decide ca familia Nae să ceară o altă autorizaţie de la primărie, în care să nu i se mai ceară acordul vecinilor şi nici să lase distanţa legală între construcţie şi limita de proprietate, pe motiv că oricum vecinul şi-a făcut casa la 3 m distanţă de propriul gard.
Greu de spus ce i se va întâmpla primarului şi arhitectului care au semnat actele ilegale. Legea spune că semnatarii răspund civil şi penal în astfel de cazuri. Andrei Chiliman nu a dorit să comenteze în vreun fel situaţia, iar arhitecta-şefă a primăriei, Oana Rădulescu, şi-a dat demisia în urmă cu câteva luni.
NU-I TOCMEALĂ
Ce spun regulile urbanistice
Codul Civil (în articolele 487-489) prevede că orice construcţie trebuie să lase cel puţin doi metri distanţă de la fereastra casei până la limita de proprietate vecină. Derogările de la prevederile Codului Civil sunt permise numai cu acordul vecinilor, ceea ce nu e valabil în cazul de faţă. Aceleaşi interdicţii sunt stipulate şi în Regulamentul General de Urbanism din Planul de Urbanism al Capitalei, în care distanţa dintre o clădire şi limita de proprietate cu vecinii trebuie să fie de trei metri, aşa cum şi vecinul a făcut în curtea proprie.
CINE FACE LEGEA
Primăria îl şicanează pe proprietar
Laurenţiu Plaino consideră că, astfel, proprietatea lui şi-a pierdut valoarea cu cel puţin 10%, prin urmare, cere daune primăriei în valoare de 300.000 de euro pentru casă şi daune morale de 100.000 de euro. El spune că vecinul a mai avut tupeul să-l reclame şi la primărie, pentru că nu i-a permis să intre în curtea lui ca să-şi tencuiască zidul de zece metri care-i blochează ferestrele. „E incredibilă decizia instanţei, care spune că dacă eu am respectat legile, şi am lăsat distanţele corespunzătoare între casă şi limita de proprietate, vecinii mei nu trebuie să le mai respecte. Iar primăria, ca răspuns la demersurile mele, nu face decât să mă şicaneze, permiţându-i vecinului din partea dreaptă, de pe strada Durău, nr. 156, să construiască la fel, la o distanţă mică faţă de proprietatea mea, distanţă ce nu respectă regulile de urbanism în vigoare“, spune Plaino.