Mai-marele cutremurelor din România nu vede motive de îngrijorare pentru românii din țară, în perioada imediată, dar crede că în Munții Apenini, în următoarele două luni, lucrurile nu se liniștesc! Vor fi replici ale cutremurelor

Cutremurele din centrul Italiei care au avut loc în ultima perioadă au fost analizate de cercetătorii specializați, care au ajuns la o concluzie incredibilă: seismul a fost provocat de scufundarea pămantului. Mai precis, o bucată imensă de scoarță terestră s-a scufundat aproximativ jumătate de metru. Acest lucru a dus la cutremurul care a provocat daune semnificative.

  Seis-mul a avut loc după ce o bucată de scoarță terestră cu o lungime de 18 kilometri, o lățime de 10 kilometri și o grosime de nouă kilometri s-a scufundat cu jumătate de metru, explică La Republica, afirmând că acest lucru a făcut ca seismul să producă pagube foarte mari. O parte a bucății, cea dinspre sud, s-a scufundat pe 24 august. Acest lucru a făcut ca bucata să rămână înclinată, cu partea dinspre nord în sus.

Acum n-au fost victime pentru că se știa că va mai veni un cutremer

„Cutremurele de suprafaţă produc mai multe pagube decât cutremurele de mare adâncime, deoarece adâncimea mică face ca pământul să se mişte mult mai puternic”, a declarat profesorul de geologie David A. Rothery, de la Universitatea Open, din Milton Keyes, UK. După cum se știe, cutremurele sunt declanşate de mişcarea plăcilor tectonice ale Pământului. Iar Munţii Apenini, locul în care a avut loc recentul cutremur, sunt situaţi în zona în care placa tectonică Africană se îndepărtează de cea Eurasiatică. Zona afectată de cutremurul de miercuri a fost lovită şi de alte cutremure semnificative din trecut, precum cel de 6,3 grade din apropierea oraşului L’Aquila, din 2009. În urma cutremurului, peste 295 de oameni au murit şi 1.000 au fost răniţi, iar 55.000 au rămas fără locuinţă. ,,Aceste cutremure au avut multe lucruri în comun din punctul de vedere al genezei şi adâncimii”, a declarat și geologul Massimo Cocco, de la Institutul Naţional de Geofizică şi Vulcanologie din Roma, citat de descopera. ro. După cutremurul din 2009, şapte membri ai Comisiei Naţionale pentru Prevenirea Riscurilor au fost arestaţi deoarece nu au avertizat în mod adecvat locuitorii oraşului de iminenţa cutremurului, aceştia au fost condamnaţi în 2012 la şase ani de închisoare, dar au fost eliberaţi în 2014. Iar dacă te întrebi de ce nu au fost victime morți după cutremurul de duminică, răspunsul e cunoscut. De data aceasta oamenii au fost avertizați, după cutremurul din august, că vor urma replici, astfel că locul era slab populat.

A apărut o gaură într-un munte! Cutremurul produs duminică a fost urmat de o replică de 4,6 grade. Postul de televiziune Sky TG24 a difuzat imagini ce arată o crăpătură uriaşă apărută într-un munte în apropiere de Ussita, comună din provincia Macerata, regiunea Marche, din Italia. Fisura nu exista înainte de cutremur.

Explicația specialistului vizavi de cutremurele italiene și cele românești

Și la noi, ieri dupăamiază, la ora 14.00, a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter. Avem motive de îngrijorare? Noi, cei de acasă și românii din Italia? Constantin Ionescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Pământului, explică diferențele dintre cutremurele de la noi, din zona Vra n c e a și cele din Italia, chit că ele pot fi la fel de devastatoare.

„Cutremurele adânci, ca cele din Vrancea, care au adâncimi între 70 și 160 de kilometri se produc din cauza subducției unor plăci tectonice sau mișcării acestora către altă placă. În Italia cutremurele se datorează mișcărilor faliilor de suprafață, de la doi până la 30 de kilometri. Cutremurele din România pot produce pagube foarte mari pe o suprafațpă foarte mare, incluzând multe orașe și localități mai mici. În cazul cutremurelor de suprafață se produc pagube în apropierea epicentrului, dar pagubele pot fi foarte grave!”.

„Lucrurile nu se liniștesc astăzi!”

Specialistul e sigur pe el, chiar în contextul în care ieri după amiază, la ora două, a avut loc un cutremur. Pe care, ce-i drept, nu l-a simțit nimeni. „Între cele două tipuri de cutremure sunt deosebiri! Vrancea produce pagube la magnitudini mai mari de șapte grade. Dar cele de suprafață, ca cele din Italia, o pot face la magnitudini mai mici, de numai 6,5 grade pe scara Richter. Iar pagubele pot fi mari doar dacă se produc lângă localități dens populate!”. Chestionat dacă mai sunt motive de îngrijorare, Constantin Ionescu recunoaște că da, sunt, dar nu majore: „În următoarele două luni, în Apenini se pot produce replici, dar nu de magnitudinea celor care au fost. Lucrurile nu se liniștesc astăzi!”.