Asociaţii puternice din Constanţa s-au mobilizat pentru a stopa procedura de vânzare a Cazinoului, declanşată de primarul Radu Mazăre. Sunt propuse 17 soluţii pentru a rezolva o problemă pentru următorii 100 de ani.
O asociaţie civică din Constanţa vrea să salveze Cazinoul de la vânzarea propusă recent de primarul Radu Mazăre.
17 soluţii pentru salvarea Cazinoului „100 de zile pentru 100 de ani” se numeşte proiectul iniţiat de Asociaţia Absolvenţilor din Universitatea Maritimă Constanţa, proiect prin care se propun 17 soluţii pentru ca emblematicul edificiu să rămână în patrimoniul oraşului. Printre acestea sunt accesarea de fonduri nerambursabile UE, din fondurile proprii ale primăriei cu eşalonarea investiţiei pe 4-5 ani, emiterea de obligaţiuni pe termen lung, parteneriat public-privat, companie publică de administrare (un SA administrat de un grup de firme locale sau internaţionale), asocierea spre administrare între primăria Constanţa şi alte instituţii, companii, autorităţi, finanţarea de către ministerul culturii, al dezvoltării sau alte ministere, cedarea în folosinţă pe termen îndelungat unei mari companii, Administraţia Portului Constanţa, Banca Naţională, eventual companie privată multinaţională, cedarea la schimb cu alte clădiri către Ministerul Culturii, vânzarea prin negociere directă cu Ministerul Culturii etc. Colectă publică pentru a nu fi judecaţi de urmaşi
Cea mai agreată soluţie este însă o campanie comună de strângere de fonduri, derulată împreună cu Primăria, alte autorităţi publice, companii publice, mari companii, ONG-uri şi mai ales cu cetăţeni ai Constanţei. „Dacă peste 100 de ani ne vor judeca urmaşii, aş vrea să ne judece pentru acţiuni care au fost de folos oraşului”, a subliniat vicepreşedintele asociaţiei, Ovidiu Cupşa. El a făcut şi un calcul: „Dacă fiecare constănţean ar pune 100 lei, Cazinoul ar putea fi reamenajat şi pus în circuit aşa cum era el în vremurile bune”. Cupşa crede însă că „dacă vor contribui românii din toată ţara, contribuţia se poate reduce la 1-2 lei, cum a fost cu <Daţi un leu pentru Atheneu> acum va fi <Daţi 1 leu, pentru Cazino>”. Preşedintele Asociaţiei Absolvenţilor din Universitatea Maritimă Constanţa, Costel Cazacu speră ca în cele din urmă să se se găsească o soluţie de salvare a Cazinoului: „Vânzarea ar trebui să fie printre ultimele opţiuni. Sunt ataşat ca orice constănţean şi trebuie să-l păstrăm ca şi bun al oraşului”. Deşi primarul Radu Mazăre a avansat suma de 10 milioane euro, necesară pentru repararea importantului edificiu istoric, specialiştii în construcţii îl contrazic. „Structura de rezistenţă este foarte bună, problema este mai mult de finisaj şi de tâmplărie şi asta nu poate costa mai mult de 1,5 milioane euro”, susţine inginerul Constantin Coţofană, prieten şi susţinător al membrilor asociaţiei. El crede că, dacă imobilul va fi lăsat în actuala stare de degradare, „în doi-trei ani se va prăbuşi în mare”. Doar porumbeii mai intră în Cazino, prin vitraliile sparte
Ca şi ceilalţi membri ai proiectului, inginerul Coţofană se împotriveşte vânzării imobilului, „este ca şi cum ţi-ai vinde icoana din casă”. Inaugurată în 1910, clădirea Cazinoului arată acum jalnic, mâncată de igrasie, cu pereţi şcorojiţi, geamuri sparte, încăperi cu podele scobite sau pline de scânduri prăbuşite. Imobilul este ţinut sub lacăt de Primărie, singurii locatari fiind porumbeii care intră prin vitraliile sparte. Localnicii şi turiştii care îl admiră pe dinafară îşi arată „profunda dezamăgire” şi cei mai mulţi sunt de acord cu cheta publică pentru salvarea cazinoului. Sunt însă şi localnici sceptici, „bine ar fi să scoatem din buzunar câţiva lei pentru clădire dar cine mai are astăzi bani pentru aşa ceva, nu vedeţi e sărăcie este?”. Iniţiatorii proiectului cer primăriei un răgaz de 100 de zile pentru o adevărată dezbatere publică şi pentru strângerea banilor sau găsirea altor soluţii pentru salvarea Cazinoului.