Consiliul Superior de Medicină Legală vine cu noi precizări referitoare la activitatea expertală medico-legală, care în ultimul timp este ținta unor atacuri nedrepte, bazate pe informații eronate și pe o lipsă de cunoaștere a legislației relevante în vigoare.
”Medicii legişti au competenţa legală şi capacitatea ştiinţifică de a evalua corectitudinea actului medical”
Conducerea Consiliului Superior de Medicină legală a reamintit că „în primul rând faptul că, la efectuarea expertizei, medicul legist a avut la dispoziţie întreg dosarul cauzei (procese verbale de cercetare la faţa locului, declaraţii martori, acte medicale, date extrase din injectomate etc.)”.
În comunicat se mai precizează că „atât în presă, cât şi în declaraţiile mai multor medici sau societăţi profesionale, s-a ajuns la concluzia că expertiza medico-legală nu este suficientă sau este eronată, datorită faptului că medicii legişti nu ştiu cum se tratează pacienţii într-o secţie ATI sau că nu au competenţe de a face acest lucru. Este adevărat că medicii legişti nu tratează pacienţi în ATI şi nici în alte specialităţi medicale, dar ei au competenţa legală şi capacitatea ştiinţifică de a evalua corectitudinea actului medical fie singuri, fie în colaborare cu specialişti din alte domenii medicale.
Medicii legişti nu efectuează doar autopsii, nu sunt doar medici „de morţi”
Consiliul Superior de Medicină Legală mai arată că „Medicii legişti nu efectuează doar autopsii, nu sunt doar medici „de morţi”, aşa cum se vehiculează în spaţiul public. Unul dintre cele mai importante domenii de activitate ale medicinei legale este reprezentat exact de evaluarea deficitelor în acordarea îngrijirilor medicale. Acest lucru nu este specific României, ci este un element prezent în majoritatea ţărilor europene, în multe dintre ele medicină legală având chiar roluri mai extinse, inclusiv în evaluarea malpraxisului.
Sursa citată precizează că potrivit „Malpractice and medical liability. European Guidelines on Methods of Ascertainment and Criteria of Evaluation", care reprezintă un ghid de bună practică la nivel european pentru evaluarea malpraxisului, realizat în colaborare de experţi din Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Franţa, "rolul medicinei legale a devenit din ce în ce mai specific, esenţial şi ineluctabil în mediul judiciar pentru a preveni şi evita interpretările eronate şi verdictele ştiinţifice pripite”.
Consiliul Superior de Medicină Legală, despre cunoştinţele medicilor legişti în specialitatea ATI
În comunicatul emis de Consiliul Superior de Medicină Legală se mai subliniază că „În cadrul instituţiilor medico-legale se fac anual sute - mii de asemenea expertize, astfel că experienţa practică acumulată este mult peste ce poate dobândi un specialist din alte domenii medicale în acest tip de evaluări.
Aceste expertize, cu toate limitările prezentate în punctul public de vedere anterior elaborat, au un grad de obiectivitate mult mai mare decât orice expertiză efectuată de un confrate din aceeaşi specialitate cu a medicului evaluat, aşa cum s-a dovedit în repetate rânduri în instanţă, când au fost analizate atât expertize medico-legale, cât şi decizii ale Colegiului Medicilor în cazuri în care a fost luată în discuţie existenţa unor deficite în acordarea îngrijirilor medicale”.
Referitor la cunoştinţele medicilor legişti în specialitatea ATI, Biroul Executiv al Consiliului de Medicină Legală precizează că circa jumătate din autopsiile medico-legale sunt efectuate pe cazuri decedate în spitale, majoritatea în secţii ATI, astfel că medicii legişti trebuie să aibă cunoştinţe destul de avansate despre anumite aspecte ale tratamentelor medicale aplicate în aceste secţii, în special în ceea ce priveşte managementul perioadelor terminale ale vieţii”.
Explicații cu privire la referatul de arestare a celor două doctoriţe
Consiliul Superior de Medicină Legală mai arată că „În cazul pacientului la care se face referire în referatul de arestare a celor două doctoriţe din secţia ATI a spitalului Pantelimon s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care a avut rolul de a evalua dacă scăderea dozei de noradrenalină a fost cea care a dus la decesul pacientului, aceasta fiind întrebarea relevantă în speţă, la care organele de cercetare au avut neclarităţi şi pentru care au solicitat ajutorul unor experţi.
Evident că o analiză completă a cazului din punct de vedere medical este utilă pentru înţelegerea patologiilor pacientului şi a motivelor pentru care evoluţia a fost spre agravare în ciuda tratamentelor efectuate. Dar nu acesta a fost aspectul care a trebuit clarificat prin expertiză. Repetăm acest lucru, deoarece colegii din diferite specialităţi au realizat analize extrem de complexe ale cazului, pe diferite paliere, extrem de interesante teoretic, dar care nu sunt neapărat susţinute de toate datele medicale ale cazului (care nu au fost de facto făcute publice) şi care nu sunt esenţiale pentru analiza juridică a cazului.
Ancheta (din nou, strict din datele publice) nu s-a referit la corectitudinea tuturor tratamentelor efectuate în spitalul Pantelimon, ci doar la suprimarea suportului vasopresor în cazul unor pacienţi din secţia ATI”, mai arată sursa citată. Comunicatul integral îl puteți citi pe site-ul oficial al csml.ro.