Aderarea României la Schengen reprezintă principalul obiectiv al guvernului condus de Nicolae Ciucă. O decizie în acest sens va fi adoptată la Consiliul Justiție și Afaceri Interne programat pentru 7 – 8 decembrie. Situația este neclară, dat fiind că cel puțin trei state, Austria, Suedia și Olanda s-au pronunțat, public, împotriva extinderii Schengen. Nici în interiorul țării nu există solidaritate și consens cu privire la acest demers.
Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) susține aderarea României la Spațiul Schengen. Oficialii maghiari au adoptat o rezoluție în acest sens după ce Consiliul Naţional Secuiesc a cerut statelor membre Schengen să nu ia o decizie până nu se vor informa, de la liderii bisericilor maghiare şi actualei minorităţilor, în România.
Susținerea acordată de Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) aderării României la Schengen nu este tocmai necondiționată. Reprezentanții organizației maghiare spun că şansele de aderare ar fi mult mai bune dacă guvernul român ar accepta soluţionarea unor probleme importante care ţin de comunitatea maghiară.
Poziția CNMT nu se distanțează foarte mult de cea a Consiliului Național Secuiesc, care a stârnit un val de indignare la București, ci este doar un pic mai nuanțată. Potrivit documentului, soluţionarea problemelor maghiarilor este posibilă printr-un dialog onest, care trebuie să includă şi realizarea autodeterminării şi autonomiei comunităţii.
Consiliul Național al Maghiarilor îndulcește tonul
Consiliul Naţional Maghiar susține că România nu și-ar fi îndeplinit angajamentele față de minoritatea maghiară pe care și le-a aasumat, în anul 2007, cu prilejul aderării la Uniunea Europeană. În vreme ce organizațiile minorității maghiare se opun pe față ori susțin condiționat aderarea României la Schengen, UDMR, partidul politic ce reprezintă minoritatea maghiară este parte a coaliției de guvernare.
„Trebuie să constatăm, cu tristeţe, că România nu şi-a îndeplinit angajamentele cu privire la domeniul restituirilor, universitatea şi învăţământul superior de stat în limba maghiară şi educaţia ceangăilor”, se arată în rezoluţie. Cu toate acestea, potrivit consiliului, cel mai îngrijorător lucru este faptul că în ultimii 30 de ani, în ciuda presiunii de a demonstra că România a meritat integrarea, sentimentul anti-maghiar nu a scăzut, iar cazurile de incitare împotriva maghiarilor nu au fost pedepsite în mod corespunzător”, consideră Consiliul Naţional Maghiar, citat de MTI.
Consiliul a subliniat că susţine aderarea României la spaţiul Schengen, însă şi acum – la fel ca în cazul aderării la Consiliul Europei, la NATO şi la Uniunea Europeană – aderarea trebuie să fie bazată pe performanţă, care să ţină cont nu numai de promisiunile elitei politice, ci şi de dezvoltarea reală a ţării. De menționat că UDMR, partidul minorității maghiare a făcut parte din mai toate guvernările de după 1990.
„Este trist şi îngrijorător şi faptul că în ultimii ani, incitări la ură şi discursuri de ură la adresa maghiarilor au avut loc şi la nivel de prim-ministru şi de preşedinte de stat”, se mai precizează în rezoluţie.
Poziția Consiliului Național Secuiesc față de aderarea României
În urmă cu câteva zile Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a solicitat ministerelor de Externe ale statelor membre ale spaţiului Schengen să solicite informaţii de la liderii bisericilor maghiare şi de la organizaţiile de reprezentare a intereselor maghiare din România despre situaţia din ţară, despre respectarea drepturilor omului și ale minorităților. Abia apoi, în funcție de punctul de vedere primit de la aceste organizații, ar trebui să adopte o decizie cu privire la aderarea României.
„Considerăm că toate statele membre ale spaţiului Schengen trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care caracterizat atitudinea României faţă de dreptul internaţional şi cel comunitar în ultimii treizeci de ani”, se arată în documentul semnat de preşedintele CNS, Balazs Izsak.
O decizie cu privire la aderarea la Schengen a României, Bulgariei şi Croaţiei poate fi luată la cadrul şedinţei Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a Uniunii Europene, din 8 decembrie.