Consiliul Etic, un ajutor pentru pacienți

Până în data de 20 ianuarie 2015, puteți face propuneri și observații cu privire la înființarea, funcționarea și atribuțiile acestui nou for în unitățile sanitare publice cu paturi, pe adresa propuneri@ms.ro

Ministerul Sănătății (MS) a pus în dezbatere publică două proiecte de ordin de ministru, unul pentru aprobarea componenței și a atribuțiilor Consiliului Etic în cadrul spitalelor, iar celălalt privind aprobarea implementării mecanismului de feed- back al pacientului. Consiliul Etic va avea rolul de a identifica, analiza și rezolva neconcordanțele între valorile, drepturile și obligațiile deontologice și morale care apar în practica medicală și în relația dintre pacienți și cadrele medicale. Acest consiliu se înființează în cadrul unităților sanitare publice cu paturi. Va fi format, indiferent de statutul spitalului, din șapte membri al căror mandat este de trei ani. Diferența constă în reprezentare. Din consiliu nu pot face parte managerul de spital, directorul medical și directorul de îngrijiri sau asistentul șef al spitalului.

Asemănare supărătoare

Printre atribuțiile Consiliului Etic se numără și cea privind înaintarea sesizărilor ce privesc plățile informale ale pacienților către personalul medico-sanitar ori auxiliar și actele de condiționare a acordării serviciilor medicale de obținere a unor foloase către organele abilitate, în cazul în care persoanele competente nu au sesizat organele, conform legii. O altă atribuție este aceea de a sesiza organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele din tr-o speță pot face obiectul unei infracțiuni și nu au fost sesizate de reprezentanții unității sanitare sau de petent.

Consiliul poate solicita documente și informații în legătură cu cauza supusă analizei și poate invita la ședințele sale persoane care pot să contribuie la rezolvarea speței. Până aici, teoretic, activitatea acestui consiliu pare să fie anterioară formării unui dosar penal. În practică însă lucrurile ar putea sta cu totul altfel, putându- se întâmpla o dublare a activității procurorilor, cum s-a petrecut de atâtea ori la comisiile parlamentare de anchetă declanșate pentru diferite cazuri. Responsabilii MS susțin că proiectele sunt, de fapt, elemente ale politicii sectoriale de combatere a corupției, la crearea căreia au fost obligați prin Strategia Națională Anticorupție 2012-2015. Sănătatea dezbate, iar, între timp, procurorii Direcției Naționale Anticorupție își fac treaba. Ieri ei au mai dat o lovitură corupției din Sănătate, reținând la Constanța trei medici pentru că au luat mită de la un pacient.