Reprezentanții Consiliului Național al Elevilor și Asociația Elevilor din Constanța consideră că articolul 3 din Metodologie, cât și articolul 18 din Legea Educației sunt nelegale. Acestea prevăd că pentru elevii de 14 ani părinții și tutorii legali decid asupra frecventării orei de Religie.
Reprezentanții Consiliului Național al Elevilor și Asociația Elevilor din Constanța consideră că articolul 3 din Metodologie, cât și articolul 18 din Legea Educației sunt nelegale. Acestea prevăd că pentru elevii de 14 ani părinții și tutorii legali decid asupra frecventării orei de Religie.
"Conform dispoziţiilor Codului Civil, precum şi conform art. 30 din Legea 272/2004, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul de a-şi alege confesiunea religioasă. Acesta este îndreptăţit şi în acelaşi timp competent să decidă dacă doreşte să frecventeze ora de religie. Mai mult, obligaţia de a participa la procesele unui act religios fără voinţă proprie reprezintă o infracţiune. Considerăm necesară respectarea dreptului la conştiinţă şi libertate de adeziune a minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă, astfel, condamnăm faptul că elevii între 14 şi 18 ani nu au posibilitatea de a alege singuri dacă doresc sau nu să participe la ora de religie", se arată în comunicatul de presă al CNE.
Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Constanţa susţin că opţiunile unui elev se pot modifica pe parcursul a 12 ani de studiu şi militează pentru dreptul acestuia de a decide dacă participă sau nu la ora de Religie.
"Ne exprimăm în acelaşi timp îngrijorarea asupra faptului că se doreşte să se interpreteze în mod abuziv Metodologia şi astfel nu se ia în considerare că opţiunile unui elev care pe parcursul celor 12 ani de studiu se dezvoltă continuu se pot modifica în timp. Amintim presiunile imense făcute de către unii directori, diriginţi şi profesori de religie pentru ca elevii să se înscrie la oră şi faptul că aceştia îşi menţin opţiunile până la o decizie contrară devine un alt subiect prin care se facilitează nefrecventarea orei. Milităm pentru dreptul elevului de a decide dacă doreşte sau nu să participe la ora de religie, iar faptul că părinţii/elevii trebuie să depună o cerere în fiecare an reprezintă, până la urmă, o confirmare a dorinţei de a participa. Această acţiune nu este niciun impediment", potrivit aceleiași surse.
"Precum am menţionat de multe ori, susţinem în întregime că este dreptul elevilor de a participa la ora de religie, la fel cum e dreptul elevilor de a refuza, iar 14 ani este o vârstă la care, şi moral şi legal, au competenţa de a decide dacă vor să urmeze cursurile sau nu. În acelaşi timp, dorinţa Patriarhiei de a interpreta că înscrierile au finalitate în clasa a XII-a demonstrează că există suspiciuni rezonabile că s-au făcut presiuni pentru ca elevii să se înscrie la ora de religie, iar continuarea deciziei din clasa I până în clasa a XII-a face ca retragerea să fie mult mai greoaie, din cauza aceloraşi presiuni. Atât timp cât părinţii/elevii vor ca elevii să frecventeze religia şi în anul următor şcolar, nu credem că este o problemă în a depune acea cerere, mai mult, este dovadă că ei aderă în continuare la aceleaşi principii religioase de care au dat dovadă şi în trecut", a afirmat Horia-Şerban Oniţa, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Constantin-Alexandru Manda, a precizat că acest anunţ al Patriarhiei este contrar cu decizia Curţii Constituţionale şi că Ministerul Educaţiei trebuie să ofere clarificări la această situaţie.
Potrivit declarațiilor ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, 8% din elevi au optat în anul şcolar 2015-2016 să nu studieze Religia, iar inspectoratele şcolare vor prezenta situaţia exactă a acestora până în luna octombrie.