Vizitele lui Nicolae Ceaușescu în provincie erau un prilej de agitație pentru Securitate și reprezentanții locali din vârful Partidului Comunist Român. Aceștia trebuiau să-i lase dictatorului impresia că treburile merg strună și că România mergea fără greș pe "drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate".
Cu toate acestea, Nicolae Ceaușescu își dădea seama, deseori, de faptul că propaganda îi ascundea multe dintre problemele cu care se confruntau românii în acele vremuri.
La una dintre vizitele din Iași, "conducătorul suprem" și Ion Iliescu, cel care avea să-i succeadă la putere după revoluția din 1989, au avut o confruntare memorabilă.
În cartea "Puterea Umbrei", lansată de jurnalistul Dan Andronic în urmă cu câțiva ani, generalul Aurel Rogojan povestește câteva istorii reale din timpul acelei vizite, care astăzi, pentru publicul tânăr, ar putea părea aberante.
Macheta transportată de la Timișoara la Iași
Generalul povestește că, înaintea vizitei, ofițerul care răspundea de problema învățămîntului superior a sesizat că macheta amenajării hidrotehnice a bazinului râului Someș, realizată de Institutul de Construcții din București în colaborare cu specialiști de la facultățile de profil din Cluj, Timișoara și Iași, fusese expusă la deschiderea anului universitar precedent la Cluj, lui Nicolae Ceaușescu fiindu-i însă cunoscută de la Timișoara.
"A doua zi, în timpul vizitei la Universitatea din Iași, Nicolae Ceaușescu, cu ironie, a remarcat că macheta amenajării bazinului Someșului a fost adusă acolo probabil din dorința hidrotehnicianului Ion Iliescu de a demara amenajarea bazinelor hidrografice ale rîurilor Prut și Siret, căci lui macheta i-a mai fost prezentată la Cluj și Timișoara", rememorează Aurel Rogojan.
Ion Iliescu, în 1969. Sursa foto: arhiva EVZ
Mărul cu probleme
O altă poveste hazlie o are în prim-plan pe Elena Ceaușescu. Plimbându-se prin ferma pomicolă Bivolari, împreună cu coloana oficială, "tovarășa" a sesizat un măr plin de fructe pe marginea drumului. "Academiciana" s-a dus să rupă un fruct, fără să știe că acestea erau legate cu material textil nesesizabil de către autorități!
"În livada pomicolă, Elena Ceaușescu a poftit să culeagă personal un măr roșu arătos, dar Emil Bobu, care cunoștea înșelătoria, s-a repezit el, dar nu a avut dexteritatea necesară și trăgea fără succes de mărul ce nu se dădea dezlegat. A salvat situația un aghiotant din escortă, dar Nicolae Ceaușescu observase, deși mergea grăbit", a spus generalul Aurel Rogojan.
Asaltul "oamenilor muncii"
Tot atunci, cuplul prezidențial a fost asaltat de "oamenii muncii" dintr-un cartier ale cărui blocuri nu erau gata, fațadele fiind ascunse sub drapele, lozinci și panouri propagadistice.
"O mare de oameni se bulucea, forțînd cordonul de jalonieri, să ajungă la Nicolae Ceaușescu cu scrisorile în mînă. Președintele a intervenit imediat: «Neagoe, dă ordin să se preia toate scrisorile». Marin Neagoe era aghiotantul principal, șeful escortei prezidențiale", a povestit Aurel Rogojan.
Nu a trecut mult și s-a petrecut un alt eveniment neașteptat. "Ca din senin apare o familie, soț și soție, aceasta cu un sugar în brațe. Nicolae Ceaușescu cere șoferului să oprească. Femeia cu copilul începe: «Conașule, domnule Ceaușescu, dacă ne-ai dat casă, nu ai vrea mata cu doamna să ne creștinați puradelul, să aibă parte de noroc pe lume? Nicolae Ceaușescu, zîmbind îi zice: «О să-i trimit un cadou la botez. Reține, Neagoe, Iliescu, să te ocupi personal»", a mai declarat generalul.